România se clasează pe unul din ultimele locuri între ţările UE în privinţa energiei solare şi eoliene pe cap de locuitor, conform unei analize a Asociaţiei Bankwatch Romania, potrivit căreia capacităţile fotovoltaice şi eoliene se instalează mai rapid şi presupun costuri reduse de funcţionare, şi ar putea fi soluţia rezilientă în crize precum cea din prezent.
”România se clasează pe unul din ultimele locuri între ţările UE în privinţa energiei solare şi eoliene pe cap de locuitor, deşi Executivul european insistă pentru accelerarea trecerii la energie curată pentru a reduce dependenţa de Rusia şi de combustibilii fosili şi a îndeplini ţintele climatice”, conform unei analize a Asociaţiei Bankwatch România.
Astfel, România este pe locul patru din coada clasamentului, cu 0,229 KW instalat per capita, după ţara noastră fiind doar Slovenia (0,178), Slovacia (0,099) şi Letonia (0,048), cu un potenţial mult mai redus în acest domeniu.
Liderul clasamentului este Danemarca, cu 1,476 KW/locuitor din energie solară şi eoliană, urmată de Germania (1,459), Suedia (1,353) şi Olanda (1,287).
România suferă şi de un deficit acut al capacităţii instalate. Potrivit Asociaţiei, 4 GW de energie fosilă (centrale pe gaz şi cărbune care au devenit ineficiente) au fost dezafectaţi în ultimii 7 ani, fără să fie înlocuiţi cu alte surse de producţie. Din 2015 nu au mai fost instalate capacităţi semnificative de energie regenerabilă.
Suplimentarea capacităţilor de producţie de energie solară şi eoliană este cu atât mai importantă în contextul creşterii preţului energiei electrice cauzată de dependenţa de combustibili fosili din Rusia. În urma escaladării conflictului politico-militar, început odată cu invazia Rusiei în Ucraina, preţurile la energie electrică au explodat, în România ajungându-se la un preţ mediu ponderat pe PZU pe luna august de 2.423,86 lei/MWh, respectiv 490 euro/MWh, după ce în iulie preţul mediu a fost de 1.813,74 lei/MWh, adică 367,19 euro/MWh. Recordul PZU a fost în 26 august, când a depăşit 700 de euro/MWh, fiind cel mai mare din UE. Preţurile din lunile de vară din 2022 sunt de circa patru ori mai mari decât cele de acum un an.
Tendinţa PZU pe piaţa OPCOM în primele zile din septembrie a fost de creştere, în unele zile înregistrându-se peste 500 euro/Mw h, România fiind astfel în topul preţurilor în UE.
„România are nevoia şi capacitatea să crească producţia de energie regenerabilă, de noi investiţii în energiile curate, cum sunt cea solară şi eoliană, care, alături de investiţii în stocare, sunt cea mai bună alternativă la volatilitatea preţurilor ale energiei produse din surse clasice, care sunt şi poluante. Capacităţile fotovoltaice şi eoliene se instalează mai rapid şi presupun costuri reduse de funcţionare, şi ar putea fi soluţia rezilientă în crize precum cea din prezent”, susţine Laura Nazare, coordonatoarea campaniei de tranziţie energetică la Bankwatch România.
În data de 9 septembrie a avut loc întâlnirea extraordinară a Consiliului Uniunii Europene, care a dezbătut măsurile propuse de Comisia Europeană pentru reducerea preţurilor la energie în această iarnă. Printre acestea s-au numărat plafonarea temporară a preţurilor şi gazul metan provenit din Rusia, decuplarea preţului gazului de energia electrică, acesta fiind cel care ridică preţul pe întregul lanţ de producţie, modificarea unor reguli de piaţă pentru a crea lichiditate, dar şi măsuri care să limiteze consumul de gaze fosile, cum ar fi reducerea cererii şi încurajarea economiei de energie şi asigurarea implementării măsurilor din RePowerEU.
Prin RePowerEU Comisia Europeană îşi propune ca în 2030 45% din energia UE să provină din surse regenerabile, peste jumătate faţă de nivelul actual. Pentru atingerea acestui obiectiv sunt necesare sute de miliarde de euro, investiţi şi cu sprijinul UE, care alocă fonduri importante ţărilor membre. Aceste costuri vor fi compensate parţial de economiile anuale de 84 de miliarde de euro din reducerea importurilor de combustibili fosili, se arată în planul Uniunii Europene.
Lansat în luna martie 2022 şi aprobat în luna mai, planul REPowerEU are la bază două argumente principale în favoarea transformării urgente a sistemului energetic european: necesitatea eliminării dependenţei UE de importurile de combustibili fosili din Rusia şi necesitatea gestionării crizei climatice. Unul dintre cei trei piloni ai planului este dezvoltarea accelerată a energiei din surse regenerabile, care este cea mai ieftină şi mai curată energie disponibilă şi poate fi produsă pe plan intern, reducându-se nevoia de importuri de energie. REPowerEU, alături de PNRR şi celelalte fonduri Europene dedicate sectorului energetic vor accelera tranziţia verde şi vor stimula investiţiile masive în energia din surse regenerabile.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
