Efectul coronavirusului asupra economiei globale este dificil de estimat în prezent, însă, economiştii care au evaluat că epidemia SARS a costat în jur de 40 de miliarde dolari preconizează că virusul Covid-19 ar putea costa de trei sau patru ori mai mult, arată o analiză PwC România.
”Efectul virusului asupra economiei globale este dificil de estimat în prezent. Însă, economiştii care au evaluat că epidemia SARS a costat în jur de 40 de miliarde dolari, preconizează că virusul Covid-19 ar putea costa de trei sau patru ori mai mult. În acelaşi timp, Fondul Monetar Internaţional şi-a redus estimările de creştere globală, iar Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a preconizat o reducere la jumătate a creşterii globale din cauza virusului”, a declarat Mircea Bozga, partener servicii de audit al riscului, PwC România.
Dacă Organizaţia Mondială a Sănătăţii va declara pandemie, tonul discuţiilor va trece de la reţinere şi prevenire la protecţia lucrătorilor cheie pentru a menţine afacerile în funcţiune, menţionează el.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Răspunsul la o criză este măsurat în săptămâni, în timp ce recuperarea este măsurată în ani. Companiile care sunt bine pregătite se vor recupera întotdeauna mai repede”, afirmă Mircea Bozga.
Situaţia este complexă pentru directorii executivi în exerciţiu pentru că depăşeşte experienţa celor mai multora dintre ei, având în vedere că mandatul mediu al unui CEO este de cinci ani, iar ultima epidemie similară, dar la un nivel mai redus, a fost SARS în anul 2003. SARS a infectat peste 8.000 de oameni şi a durat nouă luni.
Într-o perioadă mult mai scurtă, Covid-19 a infectat de peste zece ori mai mulţi oameni şi se răspândeşte rapid.
Coronavirusul este un risc care trebuie monitorizat activ de către factorii de decizie ai companiilor pentru că vine cu un nivel mare de incertitudine, afirmă reprezentantul PwC România.
”Efectele se resimt deja în probleme apărute în lanţul de distribuţie, restricţii de călătorie şi creşterea nesiguranţei pe pieţele din întreaga lume. În faţa unei crize globale, liderii sunt preocupaţi, de asemenea, de bunăstarea oamenilor şi de planul de continuitate a afacerilor lor”, precizează el.
Cheia pentru gestionarea oricărei crize este pregătirea. Experţii Centrului Global de Criză PwC au realizat o listă de acţiuni pe care companiile le pot adopta pentru a rezista incertitudinilor şi au enumerat întrebările esenţiale la care organizaţiile trebuie să aibă răspunsurile pregătite.
”Analizaţi locurile în care lucrează angajaţii şi călătoriile acestora. Prima prioritate este de a stabili exact unde se află personalul şi câţi lucrători sunt pe teritorii afectate sau vulnerabile. Este nevoie să fie repatriaţi? Au cerut sau este necesar să lucreze de acasă? Planurile de călătorie vor trebui revizuite, reprogramate sau anulate. Fiecare companie trebuie să aibă o politică clară în ceea ce priveşte absenţa din cauza bolii sau pentru îngrijirea rudelor, protocolul pentru vizitatorii companiei, procedura de raportare a bolii şi restricţiile de călătorie. De asemenea, trebuie adoptată o soluţie pentru cazul închiderii şcolilor pe termen mai lung - care va fi politica pentru părinţii care lucrează? Apoi, există şi problema impozitului: dacă lucrătorii sunt obligaţi să rămână în alte state mai mult timp decât era preconizat şi apoi să fie supuşi impozitării, ce strategie veţi adopta? În cele din urmă, fiţi pregătiţi să actualizaţi în mod continuu aceste politici pe măsură ce condiţiile se schimbă”, arată aanaliza.
De asemenea, companiile trebuie să îşi revizuiască planurile de criză şi continuitate.
”Fiecare afacere trebuie să aibă un plan de criză şi unul de continuitate, iar acum un plan specific de pandemie. Dar nimic nu testează teoria mai bine decât realitatea. Planul de pandemie al unei organizaţii din Asia, de exemplu, a desemnat un oraş european ca loc de evacuare pentru angajaţi şi familiile lor, dar zborurile din China spre acest oraş au fost suspendate la scurt timp după izbucnire”, se menţionează în analiză.
Planurile generale trebuie adaptate pentru a face faţă provocărilor specifice unei epidemii.
”Dacă un număr mare de angajaţi trebuie să lucreze de la distanţă o perioadă, de exemplu, banda de transmitere a informaţiilor poate face faţă unui volum de mare? Operaţiunile vor fi afectate dacă angajaţii nu pot veni la locul de muncă? Care este procedura de actualizare a recomandărilor şi politicilor de călătorie? Cum va fi gestionată comunicarea cu angajaţii? În timpul oricărei crize, cea mai mare îngrijorare pentru directorii generali este colectarea rapidă a informaţiilor corecte. Care va fi fluxul de date în timpul acestei crize?”, se întreabă analiştii.
Mai mult, trebuie identificate persoanele, rolurile şi procesele critice.
”Trebuie identificate persoanele, rolurile şi procesele critice: care sunt echipele şi oamenii de care depind procesele sau serviciile critice? Există angajaţi cu abilităţi potrivite care pot prelua roluri critice, dacă este nevoie? Centrele de servicii, de exemplu, sunt potenţial vulnerabile dacă virusul continuă să se răspândească: se pot lua măsuri pentru a reduce nivelul de interacţiune umană, cum ar fi munca la distanţă”, adaugă specialiştii.
Trebuie totodată evaluat lanţul de aprovizionare.
”O înţelegere clară a lanţului de aprovizionare va ajuta la identificarea eventualelor vulnerabilităţi. Acest lucru înseamnă că începeţi cu produsele cele mai critice şi să căutaţi dincolo de furnizorii din primul şi al doilea nivel, chiar până la materiile prime, dacă este posibil. De exemplu, dacă produsele dvs. conţin o componentă dintr-o ţară care devine izolată, există o ofertă secundară? Planurile de contingenţă pot intra rapid în dificultate dacă virusul se răspândeşte. Am văzut deja furnizori din China care au apelat la Coreea de Sud ca Plan B, doar pentru a vedea că şi această ţară are rapid probleme”, mai spun analiştii.
Ei precizează că o comunicare proactivă către toate părţile interesate, bazată pe informaţii factuale, este esenţială pentru a gestiona percepţia publică, a minimiza impactul informaţiilor greşite şi a panicii asociate şi de a reduce efectul negativ asupra economiei şi a persoanelor.
Analiştii atrag atenţia totodată că acest coronavirus nu este singurul risc la orizont.
”Covid-19 nu este singurul risc la orizont şi, de multe ori, organizaţiile sunt cele mai vulnerabile atunci când se confruntă cu o criză care le domină atenţia. Multe alte riscuri cu care se confruntă afacerea dumneavostraă nu sunt diminuate de o epidemie. De exemplu, riscul de a nu încasa creanţele sau securitatea cibernetică ar trebui să se afle de asemenea în centrul atenţiei. Nu ştim ce ar putea aduce următoarele săptămâni şi luni”, adaugă ei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
