Vladimir Bukovski a anunţat o primă victorie în procesul în care este acuzat de implicare într-un caz de pornografie infantilă: clarificarea acuzaţiilor

Curtea supremă a Marii Britanii a clarificat acuzaţiile aduse lui Vladimir Bukovski, de implicare în acte de abuz sexual asupra copiilor, potrivit unei decizii anunţate chiar de scriitorul rus, unul dintre marii critici ai regimului sovietic, care trăieşte de mulţi ani în exil, la Londra, pe blogul său. Bukovski a fost unul dintre apropiaţii fostului spion rus Alexander Litvinenko şi a continuat să fie, şi după căderea Uniunii Sovietice, un constant critic al regimului politic de la Moscova. Nu s-a eschivat nici de la critica Occidentului, a cărui complicitate cu sovieticii a denunţat-o în scrierile lui.

Astfel, instanţa britanică a menţionat că Vladimir Bukowski nu este acuzat de producere şi posesie de materiale pornografice implicând copii, ci de posesie de imagini conţinând pornografie infantilă. Astfel, instanţa menţionează că procurorii nu au reţinut vreo dovadă a participării lui Bukovski nici în acte sexuale cu minori, nici în fotografierea ori filmarea unor asftel de acte. Cu toate acestea, scriitorul este acuzat în continuare de posesie de astfel de materiale, procesul urmând a fi continuat în luna decembrie. În decizia publicată de Curtea Supremă a Marii Britanii, se menţionează că judecătorul a avut de-a face cu o muncă semantică, clarificând sensul verbului ”a face” (”to make”), disputat între procurori şi apărătorii lui Bukovski. Prin urmare, instanţa a reşinut faptul că sensul verbului nu presupune participarea de niciun fel la realizarea materialelor pornografice găsite în laptopul disidentului rus.

Scriitorul, expulzat din Uniunea Sovietică în anii 1970, după ani petrecuţi în închisorile sovietice, a recurs, la finalul lunii aprilie, la greva foamei, ca o formă extremă de protest faţă de ceea ce numea ”kafkianul”sistemului britanic de justiţie.

În 2015, Bukovski a fost acuzat de implicare în pornografie infantilă, dar scriitorul a negat constant aceste acuzaţii. În luna august a anului trecut, el a intentat chiar un proces împotriva procuraturii, cerând daune de 100.000 de lire, pentru prejudiciile aduse reputaţiei.

Jenny Hopkins, procurorul-şef pentru estul Marii Britanii, argumenta, în aprilie 2015, că ”potrivit investigaţiilor făcute de poliţia din Cambridge, am ajuns la concluzia că există suficiente probe şi că este în interesul public să îl anchetăm pe Vladimir Bukovski”.

Disidentul rus a fost unul dintre apropiaţii lui  Alexander Litvinenko. Materialele pornografice au fost descoperite pe un laptop aparţinând lui Bukovski, chiar înainte ca acesta să depună mărturie publică în ancheta care viza uciderea lui Litvinenko, la Londra, în 2006. Doi agenţi ai Kremlinului, Dmitri Kovtun şi Andrei Lugovoi, l-au otrăvit pe fostul spion rus, cu poloniu, aminteşte The Guardian. Bukovski şi-a mărturisit, atunci când Litvinenko a fost ucis, neliniştea că Kremlinul s-a aflat în spatele morţii acestuia.

Prietenii lui Bukovski din Marea Britanie şi Rusia au reclamat de la început că scriitorul este victima unei înscenări, din cauza criticilor frecvente pe care i le aduce lui Putin, fapt care l-a transformat într-o ţintă. Atfel, hackeri ai Kremlinului i-ar fi plantat pornografia în computer.

”Fac greva foamei nu pentru a demonstra ceva FSB-ului (Serviciul Federal Rus de Securitate, n.r.). Ne ştim unul pe celălalt de jumătate de secol. Nu există nimic nou pe care să îl putem spune unul despre celălalt. Fac sta pentru publicul britanic”, a spus Vladimit Bukowski.

Iniţial, procuratura a formulat mai multe capete de acuzare împotriva lui Vladimir Bukowski, care priveau producerea de imagini pornografice cu copii şi posesia de imagini conţinând pornografie infantilă.

Vladimir Bukovski a devenit opozant al Uniunii Sovietice în anii 1960. A fost întemniţat fără proces în 1963 şi şi-a petrecut următorii 12 ani în închisoare, lagăre de muncă şi spitale psihiatrice. În această perioadă, scriitorul a făcut greva foamei de 20 de ori. A fost cel care a denunţat în faţa Occidentului folosirea abuzivă a spitalelor de psihiatrie împotriva deţinuţilor politici.

Bukovski a fost cel care a condamnat, deopotrivă, atitudinea Occidentului în ceea ce el numeşte complicitatea cu Uniunea Sovietică şi succesorii acesteia.

Vladimir Bukovski s-a născut la 30 decembrie 1942. Copilaria şi-a petrecut-o la Moscova, unde mama lui era jurnalista la radio, iar tatăl scriitor.  Prima confruntare cu regimul sovietic se petrece în adolescenţă: la 16 ani este reţinut de mai multe ori de KGB pentru ”activităţi subversive“.

Exclus din universitate, în 1963 a fost arestat pentru confecţionare de manifeste antisovietice şi pentru răspândire de literatură interzisă. Este închis 15 luni în Spitalul Psihiatric din Moscova. În 1965, în timpul procesului intentat de autorităţ scriitorilor Iuli Daniel şi Andrei Siniavski, participă la manifestaţia organizată în sprijinul lor în Piaţa Puskin.

În 1967 a fost din nou arestat şi condamnat la trei ani  de muncă silnică în lagar. În 1972 îi apare, scriitorul fiind încă întemniţat,  la editura franceză Catacombes, ”La dissidence. Une nouvelle maladie mentale en URSS” o culegere de documente dovedind folosirea psihiatriei în scopuri represive. 

La propunerea altui faimos disident, savantul Andrei Saharov, Leonid Brejnev acceptă un schimb de deţinuţi politici: Vladimir Bukovski pentru Luis Corvalan, lider al Partidului Comunist din Chile, încarcerat după lovitura de stat a generalului Pinochet. Schimbul, petrecut in iarna lui 1976, l-a propulsat în centrul atenţiei publice internaţionale.

Povesteşte întâlnirea cu Occidentul în volumul ”Această sfâşietoare durere a libertăţii”, publicat şi în limba română, la editura Humanitas.

Ajuns în Occident, Bukovski şi-a continuat studiile de neurofiziologie la Cambridge si la Universitatea Stanford din California. În 1991, dupa puciul de la Moscova, la solicitarea lui Boris Eltin de a depune mărturie in procesul intentat comuniştilor conservatori de la Kremlin, Bukovski revine în URSS şi copiază din arhivele PCUS mii de acte şi documente strict secrete. Întors în Occident, publică ”Judgement in Moscow” (1995), în care dezvăluie legăturile secrete ale Kremlinului cu guvernele democratice din Europa de Vest, producând un scandal uriaş.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.