Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România îi cere preşedintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare deschisă, să se pronunţe asupra neconstituţionalităţii eliminării taxei Radio-TV.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

”Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România vă solicită, în temeiul art. 15 alin. (1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, să vă pronunţaţi asupra neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. IV din cuprinsul Legii privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la modificarea articolelor 40 şi 41 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât acestea contravin prevederilor art.31 alin. (5) din Constituţie, care prevăd că serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome”, arată scrisoarea.

Uniunea transmite că, potrivit Legii nr. 41/1994, republicată, SRR şi SRTv sunt servicii publice autonome de interes naţional, independente editorial care îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului, autonomia şi independenţa editorială ale acestora fiind garantate prin lege şi ocrotite de orice ingerinţe ale autorităţilor publice, precum şi de influenţele oricăror partide, formaţiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale şi economice sau grupuri de presiune.

Evenimente

5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii

”Este cert că, prin folosirea sintagmei «entitate autonomă», legiuitorul a dorit să reglementeze independenţa şi autonomia administrării SRR şi SRTv în acord cu prevederile art. 31 alin. (5) din Constituţie, cu consecinţe în privinţa funcţionării editoriale şi economice după propriile norme prin care să-şi poată îndeplini obligaţia de a asigura, prin întreaga activitate, «pluralismul, libera exprimare a ideilor şi opiniilor, libera comunicare a informaţiilor, precum şi informarea corectă a opiniei publice»”, mai arată scrisoarea.

Semnatarii au atras atenţia că autonomia şi independenţa editorială a celor două societăţi nu reprezintă un concept limitat la activitatea editorială, ci, reglementarea acoperă şi aspectele intrinseci ale acesteia, respectiv cele organizaţionale, financiare şi de management.
De aceea, spun reprezentanţii uniunii, legiuitorul a prevăzut la art. 40 din Legea nr.41/1994 că veniturile proprii ale SRR provin în principal din taxa radio, care a fost instituită ca o garanţie a autonomiei activităţii instituţiei din toate punctele de vedere, astfel cum a reţinut şi Curtea Constituţională ori de câte ori s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea taxei Radio-TV.

”Trecerea finanţării la bugetul de stat transformă cele două servicii publice în societăţi guvernamentale, care îşi pierd astfel cel mai important element care le conferă autonomie şi independenţă, precum şi credibilitatea în exercitarea misiunii publice în beneficiul cetăţenilor”, transmite UZP.

Scrisoarea citează decizia nr. 159/2004 a Curţii Constituţionale şi menţionează: ”Curtea constată că taxele pentru serviciul public de radiodifuziune, respectiv pentru serviciul public de televiziune nu aduc atingere dreptului la libertatea de exprimare, ci, dimpotrivă, garantează realizarea lui, datorită posibilităţii pe care serviciile menţionate o au de a se organiza şi de a funcţiona autonom. Autonomia acestor servicii determină informarea corectă a persoanelor asupra problemelor de interes public şi asigură un cadru organizat pentru exercitarea libertăţii de opinie, libertăţii de a primi şi comunica informaţii ori idei, fără amestecul autorităţilor publice”.

Semnatarii au mai transmis că tot Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile art. 31 alin.(5) din Constituţie consacră garanţia constituţională a autonomiei serviciilor publice menţionate, fapt pentru care se impune, cu necesitate, ca organizarea lor să fie reglementată prin lege organică, care să le asigure autonomia funcţională, iar pentru realizarea acestui obiectiv trebuie să le fie asigurate veniturile proprii necesare desfăşurării activităţii în condiţii optime.

”Numai prin menţinerea dispoziţiilor actuale ale legii, care reglementează pentru serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune plata unei taxe, poate fi asigurată «autonomia financiară, ca premisă a organizării lor autonome» , astfel cum se menţionează în deciziile Curţii Constituţionale”, mai arată scrisoarea.

Uniunea precizează că SRR şi SRTv pot rămâne independente editorial şi financiar, indiferent de partidele aflate la putere, numai prin existenţa obligaţiei legale de plată a taxelor Radio-TV.

”Este evident că taxele pentru serviciile publice de radiodifuziune, respectiv de televiziune prevăzute de art. 40 din Legea nr.41/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au ca scop finanţarea activităţii celor două societăţi autonome de interes naţional, independente editorial, astfel că o asemenea modificare de concept are implicaţii majore asupra întregului act normativ, presupunând o schimbare totală de paradigmă. Dincolo de ceea ce în prezent se acceptă a fi discursul politic, este evident că iniţiativa politică ce urmează discursului are o influenţa majoră în domeniul economic, social şi juridic”, mai arată scrisoarea.

Semnatarii adaugă că ”politicul”, în încercarea sa de a ”subordona” instituţiile media publice, a fost deranjat de ceea ce presupune libertatea de exprimare a presei şi a făcut dovada că se poate controla decizia.

”Remarcăm că, prin discursul său din Parlamentul României, iniţiatorul legii a ţinut să motiveze acuzând direct ce anume l-a îndreptăţit ca de la acceptarea amendamentului privind exceptarea de la excludere a taxelor Radio-TV, să-şi schimbe radical poziţia şi să pedepsească cele două instituţii de presă. Sublinierea noastră nu are nimic de a face nici cu inţiatorul actului normativ şi nici cu decizia luată în Parlamentul României ci evidenţiază elocvent riscul că lipsirea de libertate a presei este un subiect real în prezent şi va deveni un subiect extrem de acut după intrarea în vigoare a legii”, arată scrisoarea.

Modificarea art. 40 şi 41 ale Legii nr. 41/1994 republicată, care declarativ serveşte anulării unor taxe, nu se aliniază dispoziţiilor constituţionale pentru că prin modul de finanţare de la bugetul statului, adăugat la misiunea publică consacrată de lege, se modifică statutul celor două instituţii prin trecerea lor în categoria instituţiilor publice, urmând ca modul de organizare şi desfăşurare al activităţii să fie adaptat noului statut, potrivit UZP.  

”Este evident că într-o asemenea situaţie nu există nicio protecţie legală împotriva oricărui tip de imixtiune, dar mai ales celei care să afecteze prestaţia editorială, precedentul fiind, aşa cum am arătat, deja creat şi în progres. Radioul şi Televiziunea îşi pierd printr-o simplă modificare de text statutul de entităţi autonome de interes public şi implicit garanţia prevăzută de art. 31 alin. (5) din Constituţia României, devenind instituţii publice”, subliniază semnatarii.

Ei menţionează că eliminarea taxelor radio şi TV nu este nici în spiritul Directivei 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 care statuează: ”Serviciile mass-media audiovizuale sunt în egală măsură servicii culturale şi servicii economice. Importanţa lor crescândă pentru societăţi, pentru democraţie – în special prin asigurarea libertăţii de informare, a diversităţii de opinie şi a pluralismului în mass-media –, pentru educaţie şi cultură justifică aplicarea unor norme specifice pentru aceste servicii”.

”Această taxă este considerată, inclusiv la nivelul asociaţiilor europene, drept forma cea mai corectă şi autonomă de finanţare a radiourilor şi televiziunilor publice. Eliminarea acesteia prezintă două riscuri foarte grave: în primul rând serviciile media publice îşi pierd independenţa, pentru că ajung să depindă evident de decizii politice conjuncturale şi imprevizibile, care, dintr-un moment în altul, pot provoca o incertitudine majoră în planificarea activităţii. Celălalt risc este cel al reducerii finanţării, deci al pauperizării serviciilor publice, diminuarea fondurilor primite de la bugetul statului constituind o ameninţare reală”, prezintă semnatatii riscurile eliminării taxei Radio-TV.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.