Valoarea Transhumanţei, ca ocupaţie tradiţională şi ca mijloc de păstrare a identităţii culturale, a fost recunoscută ca patrimoniu cultural imaterial al umanităţii la cea de-a 18-a reuniune a Comitetului Interguvernamental al Convenţiei UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, desfăşurată la Kasane (Republica Botswana), în perioada 4-9 decembrie. România face parte din grupul de 10 ţări care au lucrat împreună, în ultimii ani, pentru a obţine această recunoaştere la nivel internaţional.
Dosarul Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor a fost coordonat de Ministerul Culturii şi Sportului din Spania, în colaborare cu instituţiile omoloage din Albania, Andorra, Austria, Croaţia, Franţa, Grecia, Italia, Luxemburg şi România.
Contribuţia României la acest dosar a fost coordonată de Ioana Baskerville şi realizată prin colaborarea între experţi din Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii şi specialişti de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (în special din cadrul Agenţiei Naţională a Zonei Montane) şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Cercetarea de teren, care a demonstrat existenţa, în prezent, a rutelor active de transhumanţă în diverse zone din ţara noastră, a fost realizată de dr. Lucian David, cercetător principal grad II la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române din Bucureşti şi conf. univ. dr. Iulian Vlad de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Au oferit informaţii şi au susţinut acest demers asociaţii de crescători de ovine din ţara noastră: Federaţia Oierilor de Munte din România, Asociaţia Crescătorilor de Ovine „Corbii de Piatră” din judeţul Argeş, ş.a.
Dincolo de aspectele culturale relevante pentru această ocupaţie ancestrală, dosarul multinaţional a demonstrat rolul excepţional pe care deplasarea sezonieră a turmelor între zonele de munte şi cele de câmpie îl are în protejarea mediului şi în special a biodiversităţii păşunilor montane. Prin protejarea şi promovarea Transhumanţei, România se raliază, alături de partenerii din acest dosar, strategiilor curente ale ONU pentru dezvoltare sustenabilă. România este singura ţară carpatică participantă în acest dosar şi aduce astfel la cunoştinţa comunităţii internaţionale valoarea de moştenire culturală şi naturală a Carpaţilor româneşti, spaţiu în care omul şi natura au trăit mereu în armonie.
Cu această nouă înscriere, România are zece elemente în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial a umanităţii.
România este reprezentată la Kasane de Simona-Mirela Miculescu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, şi expertul Ioana Baskerville, punctul focal naţional pentru Convenţia UNESCO din 2003.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
