Premiera naţională "La clemenza di Tito", ultima operă compusă de Mozart şi prima montare a lui Tompa Gábor la Opera Naţională Bucureşti, va avea loc în 29 şi 30 iunie, de la ora 18.30.
Producţia este realizată avându-l la pupitrul dirijoral pe Abel Tompa, în decorul lui Adrian Damian, costumele Luizei Enescu, luminile lui Cristian Şimon, regia Tompa Gábor, maestri de cor Daniel Jinga, Adrian Ionescu. Cu participarea Orchestrei şi a Corului Operei Naţionale Bucureşti.
În cele două distribuţii vor putea fi văzuţi pe 29 iunie Tito – Bogdan Mihai, Vitellia – Marta Sandu Ofrim, Servilia – Daniela Cârstea, Sesto – Liliana Istratii, Annio – Mihaela Işpan, Publio – Marius Boloş, iar pe 30 iunie Tito – Andrei Lazăr, Vitellia – Rodica Ştefan, Servilia– Mădălina Barbu, Sesto – Florentina Soare, Annio – Adelina Cociobanu, Publio – Damian Vlad. Cu participarea Corului şi a Orchestrei Operei Naţionale Bucureşti.
Tompa Gábor propune spectatorilor Operei Naţionale Bucureşti o interpretare regizorală prin care se încearcă punerea în armonie, dar şi în concurenţă, a virtuţilor politice din perioada de măreţie a Imperiului Roman, reinterpretate în perioada de apogeu a Imperiului Habsburgic şi sugerate printr-o excepţională viziune regizorală ca fiind edificatoare pentru secvenţe similare trăite în perioada contemporană. Astfel, prin analogie, dacă acţiunea principală a operei "La clemenza di Tito" este incendierea Capitoliului din Roma antică (atentatul – o adevărată tentativă de lovitură de stat – fiind pus la cale de oameni apropiaţi puterii, precum Vitellia, fiica fostului împărat Vitellio, care acţionează împreună cu iubitul ei, Sesto, cel mai bun prieten al actualului împărat Tito Vespasiano), este posibil ca viziunea regizorală pusă în scenă de Tompa Gábor să ne determine să ne imaginăm, într-un arc peste timp de 2000 de ani, ceea ce se cheamă în istoria recentă a omenirii Asaltul asupra Capitoliului Statelor Unite ale Americii din 6 ianuarie 2021.
"Este o analogie care m-a inspirat şi e greu să o ocoleşti: astăzi cel mai puternic stat din lume este SUA, unde Capitol Hill, un simbol al puterii, este aidoma copia perfectă a Capitoliului roman, sunt cele 2 state puternice; deci am transpus simbolul în decorul de la Tito, spre Capital Hill, care a fost si el atacat, devastat, exista încă controversa „cine a încercat să patrundă în Senat în ianuarie 2020”, este o analogie pe care nu ar trebui să o ratăm în spectacolul acesta, fără ca personajele să se poată recunoaşte în politicienii de astăzi. Este mult mai generală povestea, dar cred că aducerea în contemporaneitate, acum cand trăim nişte vremuri de restrişte, este foarte important ca generaţia de acum să înţeleagă, să aibă o curiozitate, să se poată apropia de aceste mari opere care au foarte multe straturi, o profunzime, care vorbesc despre lume prin experienţa personală a lui Mozart şi prin nişte personaje care sunt ca noi, pentru că sunt nişte situaţii, conflicte dramatice care ne sunt foarte cunoscute şi din viaţa politică şi din viaţa noastră de toate zilele", spune Tompa Gábor.
Opera propriu-zisă este marcată de intriga ţesută de personajele principale, La clemenza di Tito fiind o poveste a prieteniei şi a iertării, care triumfă, în cele din urmă, asupra geloziei şi violenţei. La clemenza di Tito cuprinde câteva secţiuni muzicale cu adevărat excelente, motiv pentru care a ajuns să fie considerată, cu timpul, o adevărată capodoperă mozartiană.
"Cred că în muzică, în recitative, în arii, se poate simţi această sensibilă cunoaştere a profunzimilor sufletului omenesc, a femeii, bărbatului, a aspiraţiei spre putere, a sufletului curat, a sincerităţii, a minciunii, a prieteniei, devotamentului faţă de cineva; toate tipologiile umane sunt diferenţiate şi scrise cu nişte amănunte şi detalii nemaipomenite în muzică şi în situaţii", adaugă regizorul.
"La clemenza di Tito", realizată după libretul semnat de Pietro Metastasio şi adaptat de Caterino Mazzolà – i-a fost comandată marelui compozitor austriac pentru a celebra încoronarea împăratului habsburgic Leopold al II-lea ca rege al Boemiei, la 6 septembrie 1791. După numai trei luni de la momentul încoronării regale de la Praga – care reprezintă data premierei mondiale absolute –, Mozart avea să moară.
"La clemenza di Tito" va transpune, pe scena operei bucureştene, câteva dintre virtuţile politice ale marilor personalităţi istorice – precum generozitatea, toleranţa şi iertarea –, care au civilizat continentul european, din antichitatea romană până în iluminismul austriac. Desigur, "La clemenza di Tito" poate fi considerată şi o utopie politică interpretată operistic, căci sunt prea puţine situaţiile istorice în care în fruntea unor mari puteri statale – precum Imperiul Roman sau Imperiul Habsburgic – să ajungă, într-adevăr, personalităţi cu totul remarcabile, în ceea ce priveşte practicarea virtuţilor ideale. Dar dezideratul sau speranţa aceasta a existat în toate epocile istorice, iar Mozart însuşi a crezut, cu entuziasm şi generozitate, în ultimele sale luni de viaţă, în posibilitatea de a considera puterea drept instrument de a face lumea mai bună. De aceea, încoronarea pragheză şi omagierea mozartiană din 6 septembrie 1791 a împăratului habsburgic Leopold al II-lea, în calitate de monarh luminat şi guvernator înţelept, se face prin plasarea acţiunii operistice în Roma antică, în anul 79, în timpul domniei bunului împărat Titus Flavius Vespasianus, când Roma era cel mai puternic stat din lume.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
