Mai mult de 20 de titluri dintre cele mai frumoase ficţiuni din literaturile lumii, selectate de Denisa Comănescu: bestselleruri internaţionale în colecţia „Raftul Denisei“, proiecte de portofoliu, noi cărţi din seriile de autori străini, precum şi reeditări sunt anunţate de editura Humanitas Fiction în sezonul iarnă-primăvară 2022.
Bestselleruri internaţionale
În premieră internaţională, „Violeta”, noul roman al celebrei scriitoare Isabel Allende, a apărut simultan cu ediţiile în spaniolă şi în engleză pe 25 ianuarie. Suntem martorii a 100 de ani de istorie văzuţi prin ochii unei femei fascinante care sfidează provocările destinului cu o imensă forţă vitală. Destinul Violetei del Valle traversează apele tulburi ale unui secol de răsturnări politice, provocări economice, ideologii nefaste, luptă pentru drepturi şi supravieţuire. La capătul drumului, într-o lungă scrisoare adresată celui mai drag om din viaţa sa, Violeta rememorează tot ce a trăit: pasiunile care i-au schimbat traiectoria, marile iubiri care i-au marcat existenţa, perioadele de sărăcie şi de prosperitate, pierderile devastatoare şi bucuriile copleşitoare. În România, cărţile scriitoarei Isabel Allende s-au vândut în peste 250.000 de exemplare.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Eric-Emmanuel Schmitt - „Paradisuri pierdute”, primul roman din ciclul „Străbătând secolele”, traducere din franceză de Doru Mareş.
Ciclul „Străbătând secolele” lansează o provocare extraordinară: povestirea istoriei omenirii sub o formă pur romanescă, intrarea în Istorie prin istorisiri, ca şi cum Yuval Noah Harari s-ar întâlni cu Alexandre Dumas. Titanicul proiect îl frământă de 30 de ani pe Éric-Emmanuel Schmitt, iar această aspiraţie a sfârşit prin a-şi croi destinul. La umbra celorlalte texte ale sale (romane, nuvele, teatru, eseuri), autorul a lucrat neobosit, adunând informaţii istorice, ştiinţifice, religioase, medicale, sociologice, filozofice, tehnice, lăsându-şi în acelaşi timp imaginaţia să modeleze personaje puternice, de neuitat, iar acum ne poartă de la o lume la alta, din preistorie până în zilele noastre, prin evoluţii şi revoluţii, trecututul desluşindu-ne prezentul.
„Paradisuri pierdute” este începutul acestei aventuri unice, al cărei protagonist e Noam. Născut acum 8 000 de ani, într-un sat lacustru, în sânul unei naturi paradiziace, este silit să se revolte împotriva alor săi când o întâlneşte pe fascinanta Noura, graţie căreia se descoperă pe sine. Înfruntarea Potopului îl impinge pe Noam în istorie şi îi hotărăşte destinul.
Heather Morris - „Trei surori”, traducere din engleză de Luana Schidu
În copilărie, Cibi, Magda şi Livia, trei fetiţe dintr-un orăşel din Slovacia, sunt rugate de tatăl lor să promită că vor avea mereu grijă una de cealaltă, orice s-ar întâmpla. La 15 ani, Cibi e trimisă la Auschwitz. Livia, care are 19 ani, nu poate concepe să-şi lase singură sora mai mică şi o urmează în lagăr. Magda, de 17 ani, se ascunde o vreme împreună cu mama şi bunicul, dar până la urmă este şi ea prinsă. Cele trei surori se reîntâlnesc în cel mai cumplit loc cu putinţă: la Auschwitz-Birkenau. Cruzimea şi teroarea pe care le au de înfruntat sunt inimaginabile, dar amintindu-şi de tatăl lor şi de rugămintea lui, îşi jură că vor supravieţui. Peste ani, fiul Liviei îi aduce mamei sale cartea Tatuatorul de la Auschwitz. „Este povestea Gitei, spune ea imediat. I-am cunoscut pe amândoi, am fost colegă de şcoală cu Gita.“ Magda şi Livia sunt încă în viaţă şi vor să-şi spună povestea, povestea celor trei surori unite prin dragoste şi de devotament. Au învins maşinăria morţii, au supravieţuit, au întemeiat familii, iar Heather Morris, autoarea bestsellerurilor internaţionale Tatuatorul de la Auschwitz şi Călătoria Cilkăi, vândute în peste 8 milioane de exemplare în întreaga lume, este cea aleasă să le consemneze istoria şi să o aducă în faţa lumii.
Maja Lunde - „Ultimii cai din stepă”, traducere din norvegiană de Ivona Berceanu
Traduse în peste 50 de ţări, cărţile scriitoarei norvegiene Maja Lunde s-au vândut în peste 3 milioane de exemplare. În 2020 a primit două prestigioase premii, Peer Gynt-prisen şi Bjørnsonprisen. Asemenea bestsellerurilor internaţionale Istoria albinelor şi Istoria apelor, noul roman „Ultimii cai din stepă” din tetralogia dedicată schimbărilor climatice este emoţionant şi puternic. Pornind de la ultimul exemplar al unei specii de cai considerată dispărută şi alternând trei voci distincte din trei epoci diferite - Sankt Petersburgul anului 1881, Mongolia sfârşitului de secol XX şi Norvegia anului 2064 -, Maja Lunde înfăţişează o poveste neliniştitoare despre supravieţuire. Diferitelor forme ale extinţiei – abia previzibilă sau deja instaurată - li se opun umanitatea profundă a personajelor, empatia, fragilitatea lor ascunsă sub asprimea aşternută de viaţă. În gesturile mici ale acestora se strecoară subtil speranţa refacerii unui echilibru.
Quentin Tarantino - „A fost odată la Hollywood”, traducere din engleză de Iulia Gorzo
Un regizor-cult care, de la debutul cu „Reservoir Dogs” (1992), urmat de „Pulp Fiction” (Palme d’Or 1995), nu mai are nevoie de nici o prezentare, devine acum romancier, rescriind şi îmbogăţind povestea fascinantă din filmul A fost odată la Hollywood. În iunie 2021, în săptămâna când a fost lansat, debutul literar al lui Tarantino a intrat direct pe primul loc în New York Times Bestsellers List şi în topul vânzărilor de pe Amazon. Potrivit lui Tarantino, romanul este „o regândire completă a întregii poveşti“ şi adaugă detalii diferitelor secvenţe şi personaje, inclusiv mai multe capitole care dezvăluie povestea vieţii lui Cliff Booth, o paranteză narativă despre Charles Manson, noi întâmplări al căror protagonist este Rick Dalton. Avem în roman anul 1969, muzica, maşinile, filmele şi spectacolele TV ale epocii. Şi, mai ales, avem Hollywoodul, cu minciuna feerică, şi realitatea dură, aşa cum ni le livrează un maestru al povestirii care-l cunoaşte ca pe propriile buzunare.
Noi ficţiuni semnate de autori consacraţi din colecţia „Raftul Denisei“
Nikolai Leskov - „Lady Macbeth din Mţensk”, traducere din rusă de Adriana Liciu
Naraţiunile din volumul de faţă, de la istorii groteşti până la povestiri pline de tâlc, alcătuiesc portretul aceluiaşi personaj: omul rus al secolului al XIX-lea, cu „apetitul lui pentru cădere şi înălţare“, cu micile lui vanităţi şi meschinării, cu gesturi grandioase şi veleităţi niciodată împlinite. Despre Nikolai Leskov, publicat în colecţia „Raftul Denisei“ cu volumul Pelerinul vrăjit, s-a spus deseori că este „cel mai rus dintre scriitorii ruşi“. Povestirile lui sunt clocotitoare, pline de ironie, dar lăsând să se întrevadă un substrat mult mai profund.
Francesc Miralles, Ángeles Doñate - „Un ceai la capătul lumii”, traducere din spaniolă de Tudora Şandru Mehedinţi
Autorul bestsellerului Iubire cu «i» mic revine în colecţia „Raftul Denisei“ – de data aceasta în calitate de coautor alături de scriitoarea Ángeles Doñate – cu un roman tulburător, inspirat de povestea reală, relatată în 2009 de revista Time, a japonezului Yukio Shige, care a salvat de la sinucidere aproape 700 de persoane. Romanul invită la reflecţie şi introspecţie, oferind cititorului o viziune asupra vieţii, asupra valorii vieţii, de o mare frumuseţe şi profunzime, prin exemplara ei generozitate. O carte-lecţie de viaţă, care emană speranţă şi lumină.
James Salter - „Un joc şi o desfătare”, traducere din engleză de Justina Bandol
Al doilea roman de James Salter publicat în „Raftul Denisei“ după „Tot ce este”, „Un joc şi o desfătare” este unul dintre primele mari romane americane care vorbeşte cu francheţe despre dorinţa erotică şi despre aspiraţia către o pasiune eliberată de ruşine şi de vinovăţie, dar în egală măsură despre relaţia ambiguă şi dificilă dintre realitate şi ficţiune. Profund liric şi senzual, romanul a generat o undă de şoc în rândul publicului cititor şi i-a cucerit pe critici prin stilul său.
Ismail Kadare - „Înfruntare la nivel înalt: misterul convorbirii telefonice Stalin-Pasternak”, traducere din albaneză de Marius Dobrescu
Încercând să reconstituie, într-un ameţitor joc al oglinzilor, o convorbire înceţoşată de trecerea anilor şi de rolul şi miza fiecăruia dintre martorii direcţi sau indirecţi, cel mai recent volum al lui Kadare, având în centrul său consideraţii briante legate de destinul marilor scriitori din timpul stalinismului, devine o meditaţie asupra responsabilităţii şi adevărului, asupra fragilităţii şi curajului, scrisă de un maestru al nuanţelor şi dilemelor etice. Ultimele scrieri de Ismail Kadare publicate în colecţia „Raftul Denisei“: „Dimineţi la Café Rostand”, „Generalul armatei moarte”, „Călăreţul cu şoim”.
Anna Hope - „Aşteptări”, traducere din engleză şi note de Mihaela Dumitrescu
Autoarea romanului „Sala de bal”, Anna Hope revine în „Raftul Denisei“,cu o nouă ficţiune, „Aşteptări” în care urmăreşte prietenia a trei femei Cate, Hannah şi Lissa de-a lungul deceniilor: de la anii plini de optimism ai tinereţii, în care locuiesc împreună în chirie într-o casă victoriană din inima Londrei, petrecând într-o atmosferă boemă, la preocupările vârstei mature, când aşteptările şi planurile proprii nu coincid întotdeauna cu ale celor din jur, nici cu posibilităţile lor reale. Traseul autocunoaşterii, al prieteniei feminine şi al împlinirii propriului destin este punctat de speranţe şi dezamăgiri, trădări şi împăcări, frustrări şi mici triumfuri, derapaje morale şi regrete, crize identitare si redefiniri de sine.
Melanie Benjamin - „Viscolul copiilor”, traducere din engleză de Irina Bojin
O poveste emoţionantă despre curaj, familie şi sacrificiu semnată de autoarea bestsellerurilor internaţionale „Lebedele de pe Fifth Avenue”, „Soţia aviatorului”, „Femei de Oscar” şi „Doamna de la Ritz”, publicate în colecţia „Raftul Denisei“. Pornind de la evenimente reale petrecute în Nebraska şi Teritoriul Dakota, Melanie Benjamin creează un roman tulburător. Vremea neobişnuit de caldă îi păcăleşte pe imigranţii stabiliţi în Marile Câmpii din centrul SUA în iarna anului 1888. O zi ce părea să anunţe primăvara se transformă într-un coşmar, iar două surori, tinere învăţătoare, sunt nevoite să ia hotărâri de care va depinde viaţa elevilor pe care îi au în grijă. Deciziile lor, total opuse, schimbă dramatic soarta celor din jur. Viscolul copiilor este o carte despre slăbiciunea şi totodată despre forţa omului în faţa naturii, cu atât mai tulburătoare în această vreme a devastatoarelor schimbări climatice şi fenomene meteo extreme.
David Foenkinos - „Familia Martin”, traducere din franceză de Simona Brînzaru
Pentru un scriitor, există ceva mai rău decât obsesia paginii goale? Lipsit de inspiraţie, naratorul protagonist al cărţii lui Foenkinos decide să lase întâmplarea să fie cea care îl conduce la subiectul unui nou roman. Şi asta alegând un trecător de pe stradă. Norocoasa câştigătoare este Madeleine Tricot, o doamnă în vârstă, care se lasă însoţită până acasă. La o ceaşcă de ceai, Madeleine i se confesează cu dezinvoltură, vorbeşte despre soţul ei acum decedat, despre cele două fiice ale ei, Stéphanie şi Valérie. Hazardul o aduce în vizită pe aceasta din urmă. Deşi pare, la prima vedere, reticentă faţă de proiectul scriitorului, Valérie îi propune totuşi să scrie despre ea şi despre familia ei. Aşa se face că, în aceeaşi seară, scriitorul se trezeşte luând cina cu familia Martin...
Alte romane ale scriitorului franceze publicate în „Raftul Denisei“: „Către frumuseţe”, „Potenţialul erotic al soţiei mele”.
Noi autori în portofoliul „Raftul Denisei“
Alex Schulman - „Supravieţuitorii”, traducere din suedeză de Mia Morogan
Tradus în peste 30 de ţări şi devenit bestseller internaţional, romanul Supravieţuitorii spune povestea a trei fraţi care se întorc la casa în care au copilărit şi unde, cu mai bine de 20 de ani în urmă, un accident devastator le-a schimbat vieţile. Deşi înstrăinaţi unul de celălalt, Benjamin, Pierre şi Nils revin pentru a îndeplini ultima dorinţă a mamei, despre care află în seara dinaintea înmormântării sale: cenuşa să-i fie împrăştiată la casa de lângă lac. Supravieţuitorii este povestea unei familii disfuncţionale şi o cronică a felului în care mintea se poate dezlănţui în faţa unei tragedii. Un roman care explorează relaţiile dintre fraţi şi felul în care legătura intimă dintre aceştia poate deveni cea mai mare trădare.
Yaniv Iczkovits - „Fiica măcelarului”, traducere din engleză de Ioana Petridean
În vara toridă a anului 5654 - 1894, după calendarul gregorian -, tot mai mulţi bărbaţi evrei din Zona de Rezidenţă, singurul teritoriu în care le era permis evreilor din Imperiul Rus să se stabilească, îşi părăsesc familiile, lăsând în urmă soţii debusolate şi copii neajutoraţi. Când Zvi-Meir Speismann face acelaşi lucru, soţia lui, Mende, devastată de suferinţă, încearcă să-şi pună capăt zilelor, aruncându-se în apele râului Yaselda. Acest gest declanşează o avalanşă de evenimente care pendulează permanent între fantastic şi realism brutal, creând un efect năucitor.
Proiecte editoriale de anvergură
Mario Vargas Llosa în dialog cu Gabriel García Márquez: „Două singurătăţi. Romanul în America Latină”, traducere din spaniolă de Tudora Şandru Mehedinţi
Volumul de faţă reuneşte, într-un dialog viu, captivant, mărturiile a doi scriitori laureaţi ai Premiului Nobel: peruanul Mario Vargas Llosa şi columbianul Gabriel García Márquez. Evenimentul a avut loc la Lima, în septembrie 1967, când primul câştigase recent Premiul Rómulo Gallego pentru romanul „Casa verde”, iar al doilea publicase capodopera „Un veac de singurătate”. Cei doi discută despre problemele fundamentale ale genului narativ în America Latină, despre relaţia dintre viaţă şi literatură, dintre imaginaţie şi realitate.
Fernando Pessoa - „Marinarul şi alte ficţiuni”, traducere din portugheză de Dinu Flămând
Drama statică „Marinarul”, scrisă în 1913 de Fernando Pessoa, este prima lui capodoperă şi rămâne unul din cele mai misterioase texte ale marii literaturi din veacul trecut. Preluând de la Nietzsche ideea că în reprezentarea dramei (umane, în general) mai importantă este vibraţia extatică a patosului interior decât imitaţia mimetică, deci aristotelică, a vieţii exterioare, Pessoa închipuie o conversaţie abia şoptită între trei femei „veghetoare“. Nu este evocată, cum ne-am aştepta, personalitatea dispărutei, ci sunt atinse teme despre inconsistenţa vieţii într-o lume în care realitatea însăşi e volatilă şi la fel de incertă ca realitatea închipuită.
Reeditările Humanitas Fiction
Începută în 2021 cu volumul „Confesiunile unei măşti”, seria cărţilor marelui scriitor japonez Yukio Mishima este republicată într-un nou concept grafic, unitar. În prima parte a anului 2022, acest proiect este continuat cu reeditarea romanelor din tetralogia „Marea fertilităţii”: „Zăpadă de primăvară”, „Templul zorilor”, „Cai în galop” şi „Îngerul decăzut”.
Pentru fanii poeziei, mult aşteptatul volum T.S. Eliot, „Opere poetice.1909-1962” este reeditat în format paperback. De asemenea, unul dintre cele mai importante romane ale laureatului Nobel J.M. Coetzee, „Aşteptându-i pe barbari” şi splendidul roman semnat de scriitoarea austriacă Ingeborg Bachmann, „Malina”, apar într-o nouă ediţie în 2022.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
