Noaptea de Sânziene a fost sărbătorită, vineri seară, în grădina Administraţiei Domeniului Public (ADP) Sector 1, cu diverse activităţi, care i-au implicat atât pe adulţi, cât şi pe copii, cu recitaluri de muzică românească veche, folk şi jazz, dar şi cu expoziţii.
Au fost invitaţi, dintre muzicieni, grupul Trei Parale, interpretul şi compozitorul folk Mircea Vintilă, cântăreaţa jazz Luiza Zan însoţită de chitaristul Iulian Pavelescu, precum şi copii de la Şcoala de Balet Jaqueline.
Sânziene, îmbrăcate în rochii vaporoase de culoare galbenă, întâmpinau vizitatorii cu flori. Grădina, un spaţiu luminat discret, primitor pentru biciclete şi activităţi, a găzduit mai multe ateliere pentru copii. Dacă unii pictau şi desenau, iar alţii erau învăţaţi să facă din flori de sânziene, margarete şi spice coroniţe, cei mai mici învăţau să ţină ritmul şi să danseze pe ritmuri populare.
Mai multe piese de ceramică inspirate de cultura Cucuteni, alături de imagini ale Palatului Cultural Blaj, renovat sub coordonarea arhitectului Vlad Sebastian Rusu, care a fost recompensat cu Premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniul Cultural 2017/ Premiile Europa Nostra la categoria ”conservare”, dar şi de unele realizate de arhitectul Valentin Mandache, fotograf şi pasionat de istoria Bucureştiului, au animat grădina.
Poate cea mai spactaculoasă expoziţie din cadrul evenimentului a reprezentat-o colecţia de costume populare a Andreei Sachelia.
Publicului i-au fost prezentate cincisprezece costume din diverse zone ale ţării - Banat, Oltenia, Oaş - ii, fote, marame şi fuste, toate fiind colecţionate în ultimii trei ani.
Andreea Sachelia a pornit colecţia ”din nevoia de a avea o haină de sărbătoare, de mers la biserică”. ”Am strâns destul de multe, dar sunt puţine costume întregi. Uneori, când am găsit o cămaşă care mi-a plăcut sau pe care o căutam, am luat-o, dacă am găsit la ea şi fotă am luat-o şi pe ea”.
Obiectele populare au fost achiziţionate de la târguri şi online. ”Autenticitatea lor mi-a fost confirmată de oameni care au studii în domeniu. Am început şi eu un master de etnologie, tocmai din dorinţa de a afla cât mai multe despre costum şi portul popular vechi românesc”.
Colecţionara spune că are câteva criterii pe baza cărora alege obiectele: ”Mi-am format ochiul şi îmi dau seama dacă piesa merită. Deja ştiu când trebuie să cumpăr sau nu”.
Cea mai scumpă piesă expusă în grădina ADP a reprezentat-o o cămaşă care provine din comunitatea bulgărească din Banat, însoţită de un vâlnic de Gorj. ”A fost 1.000 de lei şi mulţi spun că datează de dinainte de anul 1900”, a povestit Andreea Sachelia.
Colecţia a fost ”scoasă” până acum de colecţionară doar la biserică, ”pentru a putea fi văzute astfel de piese”, însă Andreea Sachelia are în vedere organizarea unor expoziţii pe viitor.
Un ierbar din porţelan modelat manual a fost, de asemenea, expus în grădină. Forme desenate, incizat şi pictate cu oxizi, glazurate semănau cu tablouri. Porţelanul ars la 1.200 de garde Celsius a fost prelucrat de Daniela Făiniş.
Evenimentul din grădina ADP a fost organizat de Asociaţia Culturală "Patrimoniu pentru Viitor”, care a luat fiinţă în 2005 la iniţiativa unui grup de iubitori ai artelor şi culturii. Cunoscută anterior sub numele de Prietenii Muzeelor Minovici, asociaţia şi-a extins activitatea pentru a cultiva respectul faţă de patrimoniul romanesc. Activităţile asociaţiei fac cunoscute istoria, diversitatea şi importanţa patrimoniului românesc pe plan local şi în afara graniţelor ţării şi sprijină muzeele din România. Asociaţia este membră a organizaţiei internaţionale Europa Nostra.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
