Faţada clădirii din Timişoara care odinioară era un han şi unde a poposit domnitorul Alexandru Ioan Cuza în aşteptarea trenului care avea să îl ducă în exil a fost restaurată, din banii proprietarilor, printr-o metodă în premieră pentru România, cu praf din coji de nucă de cocos, bicarbonat de sodiu şi nisip de cuarţ.
Fostul han ”La Trompetist” din centrul oraşului Timişoara are o nouă înfăţişare, după ce proprietarii imobilului cunoscut printre timişoreni drept ”Casa Cuza” au strâns aproximativ 50.000 de euro pentru restaurarea faţadei.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Lucrările de renovare au început în luna aprilie a acestui an, iar acum se apropie definal, fiind făcute ultimele finisaje de către constructori.
”Am luat această lucrare de la stadiul la care era deja montată schela pe clădire. Am încercat să păstrăm din substanţa istorică a clădirii şi am folosit metode în premieră pentru România. Am folosit un sistem de curăţare moale, prin microsablare”, a declarat arhitectul Sebastian Susaru, care a asigurat consultanţa tehnică acestei lucrări.
Practic, prin noua metodă au fost folosite materiale mai puţin obişnuite în construcţii - praf din coajă de nucă de cocos, bicarbonat de sodiu şi nisip de cuarţ.
”La cornişa de sus am folosit coji din nucă de cocos pe care le-am măcinat fin. La elementele din metal am folosit pentru restaurare bicarbonat de sodiu, iar în rest am folosit nisip de cuarţ. De asemenea, după curăţare, ornamentele clădirii s-au conservat, iar înainte de asta au fost consolidate. Unele erau pur şi simplu ciuruite. Au fost impregnate cu silicat de potasiu, apoi au fost conservate cu o soluţie siliconică”, a explicat arhitectul.
Clădirea arată impecabil, iar trecătorii se opresc să o admire, deşi încă mai este de lucru la acoperiş şi la turn.
”Turnul clădirii face parte din cea de-a doua etapă de restaurare a acoperişului. Acoperişul este din tablă de zinc, iar turnul are solzi din ardezie, o piatră mai pretenţioasă care se sparge în fâşii. Urmează să analizăm şi să stabilim dacă rămânem pe varianta ardezie sau facem o schimbare la turn”, a mai spus Susaru.
Imobilul - la etajele căruia sunt apartamente, iar la parter magazine şi birouri de avocatură - este un simbol pentru Timişoara, mai ales că aici domnitorul Alexandru Ioan Cuza a poposit în drumul său spre exil. În anii 1752, imobilul aparţinea judelui urban Anton Seltmann, iar acolo erau ospătăria şi hanul ”La Trompetist”, care erau conduse de un fost trompetist militar. Tot acolo a funcţionat şi staţia poştalionului, care făcea legătura cu Viena, Pesta şi Szeged. În 1894, clădirea avea să fie modernizată şi i s-a mai ridicat un etaj, devenind cel mai luxos hotel al Timişoarei din acea vreme. Se spune că oaspeţi de seamă i-au trecut pragul, printre care împăratul Franz Iosef al Austriei, iar tatăl poetului Nikolaus Lenau şi-ar fi chetuit aici o bună parte din avere.
Domnitorul român Alexandru Ioan Cuza a oprit ”La Trompetist” în drumul său spre exil, în 7 martie 1866, în aşteptarea trenului care avea să-l ducă la Viena şi mai apoi la Paris. O plăcuţă aşezată pe faţada clădirii aminteşte de acel moment istoric. Iniţial construit în stil baroc, astăzi în stil eclectic, imobilul are ferestrele încadrate de pilaştri clasicişti, ionici la etajul I şi corintici la etajul al II-lea, iar faţada are decoraţiuni neobaroce în partea superioară.
Cu o moştenire de 14.500 de clădiri istorice, Timişoara este socotit unul dintre oraşele cele mai bogate din România în imobile ridicate înainte de 1940.
Tot mai multe astfel de imobile, majoritatea din centrul oraşului, sunt renovate în ultima perioadă din banii proprietarilor. Schelele au fost dat jos de pe ”Casa Cuza” şi au fost montate pe un alt imbil reprezentativ pentru oraş - Palatul Marschal, cunoscut drept ”Casa cu fluturi”.
”Lucrurile se mişcă foarte bine în Timişoara, din punct de vedere al restaurărilor imobilelor istorice. Vedem cum schelele se dau jos de pe o clădire şi se montează pe clădirea vecină. Ca sa vă faceţi o idee, numai anul acesta, până în momentul de faţă, am eliberat peste 80 de avize, iar anul nu s-a încheiat”, a declarat Sorin Predescu, directorul Direcţiei de Cultură Timiş.
Toate aceste schimbări au loc în aşteptarea momentului când Timişoara devine Capitală Culturală a Europei, în anul 2021.
Însă nu acesta este singurul motiv pentru care faţadele imobilelor istorice din Timişoara sunt reparate pe banii proprietarilor. Conform unei hotărâri de Consiliu Local, începând din anul 2018 se va aplica supraimpozitarea. Proprietarii acestor imobile vor fi puşi în situaţia - în cazul în care nu le repară sau măcar să fi făcut demersuri pentru repararea lor - să plătească impozite cu până la 500 la sută mai mari.
Poliţiştii locali din Timişoara au trimis deja avertizări către mai multe asociaţii de proprietari şi proprietari de imobile care au refuzat să se supună deciziei Consiliului Local, ba chiar au dat şi primele amenzi şi au întocmit 50 de dosare cu propuneri pentru supraimpozitare. Aceste dosare urmează să fie analizate de o comisie din cadrul Primăriei Timişoara, care va lua o decizie privind plata impozitului pentru anul viitor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
