Din februarie 2022, UNESCO estimează că 274 de bunuri culturale din Ucraina au fost deteriorate din cauza bombardamentelor. Numărul tot mai mare de rapoarte sugerează că patrimoniul este vizat pe scară largă în timpul luptelor, scrie Le Figaro.
În iulie, rachete ruseşti au căzut asupra Odesei. Doi civili au fost ucişi şi aproximativ douăzeci au fost răniţi. Pe plan material, centrul istoric al perlei Mării Negre, declarată patrimoniu în pericol de către UNESCO în ianuarie, a fost de asemenea grav afectat. Aproximativ cincizeci de situri culturale, printre care Catedrala ortodoxă a Transfiguraţiei, au fost lovite de bombe. O misiune UNESCO a fost trimisă în sit între 29 iulie şi 1 august pentru a evalua pagubele, revizuind în acelaşi timp estimările sale. „De la această vizită, a devenit clar că amploarea impactului asupra centrului istoric al oraşului este mai mare decât se credea iniţial”, a explicat Chiara Dezzi Bardeschi, reprezentanta agenţiei ONU în Ucraina.
La Paris, la sediul Unesco, s-a înregistrat o creştere semnificativă a distrugerii patrimoniului din Ucraina. „Putem vedea că lucrurile se accelerează”, explică ei. „În fiecare săptămână primim din ce în ce mai multe rapoarte”.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Organizaţia internaţională a numărat 274 de bunuri culturale deteriorate de la începutul războiului, la 24 februarie 2022. De la această dată, Ucraina a acuzat Rusia de deteriorarea a cel puţin 763 de situri culturale.
Într-un comunicat de presă publicat la 7 august, Ministerul ucrainean al Culturii a declarat că „potrivit datelor furnizate de administraţiile militare regionale, 23 de situri au fost complet distruse, 625 de situri au fost parţial deteriorate, iar amploarea daunelor la 115 situri rămâne necunoscută”. Diferenţa pare enormă. Mai ales că, extrapolând puţin, Fundaţia Smithsonian din New York estimează numărul siturilor culturale deteriorate la aproape 1.600. Dar, potrivit lui Krista Pikkat, director pentru cultură şi situaţii de urgenţă în cadrul organizaţiei ONU, aceste discrepanţe se datorează unei diferenţe de metodologie.
„La UNESCO, facem trimiteri încrucişate între surse”, explică Krista Pikkat. „Atunci când un sit cultural este raportat ca fiind deteriorat, mai întâi confirmăm cu ajutorul imaginilor din satelit de la partenerul nostru Unitar (institutul de cercetare al ONU), apoi confirmăm cu surse de încredere la faţa locului”. Aceste metode nu permit instituţiei să fie exhaustivă. „Problema în Ucraina este că nu putem fi întotdeauna pe teren, în special în zonele de luptă”, adaugă ea. În plus, clasificarea siturilor de patrimoniu este potenţial diferită. „La UNESCO, folosim prevederile Convenţiei de la Haga din 1954”. „Acest text defineşte ce este un bun cultural, precum şi criteriile pentru starea de distrugere a acestuia”, subliniază Krista Pikkat. Ministerul ucrainean nu este legat de această convenţie şi definiţiile pot varia. „Este dificil de ştiut cum clasifică ei bunurile culturale”, subliniază ea.
„Crimă de război împotriva patrimoniului”
„Misiunile noastre sunt în primul rând de a organiza reconstrucţia postbelică şi de a o evalua financiar”, adaugă Krista Pikkat. Şi, potrivit lui Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO, investiţia va fi colosală. În aprilie, cu ocazia unei vizite la Kiev, Cernihiv şi Odesa, ea a prezis că „pentru a reconstrui, dar şi pentru a redresa situaţia, va fi necesar să se investească 6,9 miliarde de dolari în sectorul cultural din Ucraina în următorii zece ani”.
Krisat Pikkat oferă şi alte explicaţii. „Pentru noi, scopul operaţiunii este, în primul rând, de a sensibiliza opinia publică cu privire la crimele de război împotriva patrimoniului. Acest lucru ar trebui să facă posibilă organizarea unui proces în faţa Curţii Penale Internaţionale. În 2018, această instanţă juridică a emis un mandat de arestare pe numele unui jihadist din cadrul grupării Al-Qaida. Acesta a fost acuzat de crime împotriva umanităţii pentru că, printre altele, „a participat la distrugerea mausoleelor sfinţilor musulmani din Timbuktu” între 2012 şi 2013, potrivit unui comunicat de presă al ONU.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
