Deputatul Cătălin Drulă, preşedintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei, a declarat miercuri că, "dacă nu serveşte unui interes public în UE", România trebuie şi poate să susţină respingerea Directivei Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene asupra dreptului de autor pe piaţa unică digitală, pentru că este precar fundamentată.
"La dezbaterea din Comisia pentru tehnologia informaţiei am auzit foarte multe opinii negative despre această Directivă, care de altfel a stârnit foarte multe controverse şi există, de asemenea, foarte multe îngrijorări legate de atingerile pe care le-ar aduce atât dreptului la libera exprimare, cât şi piedici pe care le-ar pune proiectelor antreprenoriale şi inovaţiei în UE. Se conturează foarte multe articole din Directivă care au probleme şi nu e clar ce interes public servesc. Directiva în sine pare foarte precar fundamentată, adică are un studiu de impact care de fapt nu prezintă impactul, vorbeşte despre nişte consultări publice şi nu prezintă concluziile. Prin urmare, cred că România poate şi trebuie să aibă o voce puternică, la limită, să susţină respingerea acestei Directive, dacă nu serveşte unui interes public în UE", a fost opinia lui Cătălin Drulă în urma dezbaterilor din Comisia pentru Tehnologia Informaţiei pe marginea propunerii de Directivă europeană legată de drepturile de autor.
Preşedintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei a enumerat mai multe prevederi contestate: taxa pe link, care a fost introdusă în Germania şi Spania înainte de această directivă, "cu efecte negative pe toate planurile, inclusiv pentru editori", forme de suprareglementare a internetului care impun obligaţii celor ce găzduiesc conţinut şi care duc la blocarea inovaţiei, la oprirea startup-urilor, prevederi privind domeniul strângerii de date prin mijloace automate. "Sunt foarte multe prevederi care nu e clar ce interes public servesc", a spus Drulă.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Termenul pentru prezentarea unui proiect de opinie din partea comisiei este 13 aprilie, iar acesta va fi înaintat Camerei Deputaţilor, apoi Guvernului, care va formula o concluzie ce va fi transmisă Comisiei Europene.
Varujan Pambuccian, deputat din partea minorităţilor, a spus că Directiva, în forma în care este acum, nu are de ce să treacă.
"Nu rezolvă problema autorilor. Aici nu cred că trebuie adăugat ceva. În zona de învăţământ este o nenorocire ce scrie acolo, pentru că neagă toate formele individuale de învăţământ. Utilizarea, de exemplu, a unui massive online course este imposibilă. De acasă trebuie să te duci într-o clasă de curs dintr-o Universitate, care este într-o reţea. Este o prostie îngrozitoare şi se vede că este făcută de oameni care privesc internetul de undeva dintr-un birou nelegat al internet", a declarat Varujan Pambuccian.
El a subliniat faptul că în zona de învăţământ propunerile din Directivă sunt complicate.
"Tot ce înseamnă conţinut digital creat de profesori este practic pus într-o formulă îngrozitor de complicată, în aşa fel încât acest lucru să nu mai prolifereze. Sper să nu devină niciodată lege românească. Este o propunere de Directivă care încearcă să limiteze şi să creeze un gen de poliţie a conţinutului în internet, nemaivăzută până acum nici în lumea reală, pentru că vorbim de poliţie care nu mai este realizată nici măcar de oameni, ci de sisteme de inteligenţă artificială care nu doar semnalează, ci şi judecă şi execută. Lucrurile astea nu pot fi legiferate. Să transformi o asemenea practică în lege înseamnă că dacă mutăm asta în spaţiul real putem utiliza sisteme de inteligenţă artificială în locul judecătorilor, ceea ce este complet aberant", a afirmat Pambuccian.
Deputatul din partea minorităţilor naţionale spune că cel mai periculos lucru este că poate fi deschisă o poartă către sisteme automate fără intervenţia umană.
"Cel mai periculos lucru este că noi deschidem o poartă către sisteme automate care să ia decizii de aplicare a unor reguli fără niciun fel de intervenţie umană. Directiva face un lucru rău implicit autorilor. Punerea, de exemplu, pe Youtube a unei piese pe internet înseamnă o uriaşă reclamă pentru concertul pe care o să-l dea muzicianul respectiv, din care el va câştiga mult mai mult decât din nişte firimituri care-i vor veni din concentratorul respectiv. Asta îi dezavantajează pe toţi, cu excepţia câtorva companii care deţin mijloacele de a face selecţia aceasta automată", a declarat Pambuccian.
El a susţinut că România trebuie să aibă rol activ prin reprezentanţii din Parlamenul European, care trebuie să aibă un punct de vedere omogen şi clar.
Ioana Avădanei, director al Centrului pentru Jurnalism Independent, a criticat Directiva: "Cuvântul market apare de 45 de ori, freedom de trei ori şi freedom of expression apare o singură dată în textul Directivei. Aşa cum este formulată Directiva reprezintă un impediment major la dreptul de autor şi dreptul de expresie".
La dezbaterea organizată de Comisia pentru tehnologia informaţiei pe tema propunerii de Directivă a Parlamentului European legată de dreptul de autor pe piaţa unică digitală au participat reprezentanţi ai ORDA, ai ministerului Culturii şi Comunicaţiilor, specialişti IT, jurnalişti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
