Noul Testament greco-latin, editat şi tipărit de Valentin Wagner la Braşov, exponatul lunii aprilie la MNIR

„Noul Testament greco-latin, editat şi tipărit de Valentin Wagner la Braşov în 1557 după o traducere a lui Erasmus din Rotterdam” - exponatul lunii aprilie, la Muzeul Naţional de Istorie a României

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă deschiderea micro-expoziţiei „Noul Testament greco-latin, editat şi tipărit de Valentin Wagner la Braşov în 1557 după o traducere a lui Erasmus din Rotterdam”.

Proiectul expoziţional se încadrează în seria „Exponatul lunii” şi va fi accesibil publicului începând de joi, 21 aprilie, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.

Braşovul devine în secolul al XVI-lea capitala tiparului din spaţiul românesc medieval. În prestigiosul oraş săsesc se remarcă, în perioada de început a tiparului, trei personalităţi culturale deosebite: Johannes Honterus (1498-1549), Valentin Wagner (1510-1557) şi Diaconul Coresi (1556-1583).

În Braşov este atestată o tipografie, începând cu anul 1539, când se tipăresc primele manuale, în contextul reformei şcolare declanşate de umanistul Johannes Honterus.

Activitatea tipografică iniţiată de Honterus şi dezvoltată de Wagner, poate fi considerată, fără îndoială, o filă de istorie a culturii şi progresului socio-politic şi religios dintre românii şi saşii ardeleni. Aşa cum unii dintre juzii Braşovului au sprijinit tipărirea cărţilor religioase în limba română veche, destinate întăririi în credinţă a românilor, editarea şi tipărirea, la Braşov, în 1557, de către Valentin Wagner a Noului Testament greco-latin, tradus de Erasmus din Rotterdam, se înscrie într-un context general de excepţie privind relaţiile interetnice şi interconfesionale locale. Succesul Şcolii Honteriene din Braşov a antrenat o adevărată revoluţie a sistemului transilvănean de învăţământ, mai ales dacă privim procesul în lunga sa durată.

Greaca veche, ca şi celelalte discipline specifice şcolii umaniste vor fi integrate treptat în programele de studii din alte centre urbane transilvănene, animate de un spirit de emulaţie. Stimulat, desigur, de progresele Reformei protestante, interesul lui Valentin Wagner pentru greacă nu se limitează în fapt la literatura şi ştiinţa produse de cultura antică, ci include sursele greceşti ale tradiţiei creştine. Nu întâmplător, vocaţia sa de elenist şi teolog va fi încununată de ediţia greco-latină a Noului Testament, tipărită în 1557: NOVVM Testamentum Graecae ac Latinae ivxta postremam D. Erasmi Rot. translationem… Deoarece a criticat aspecte ale organizării Bisericii Catolice a timpului său, Erasmus a fost considerat precursor al Reformei religioase, deşi el însuşi nu a aderat la protestantism, militând pentru spiritul de toleranţă religioasă.

Între anii 1517-1524 traduce în limba latină („Novuminstrumentumomne”) versiunea greacă a Noului Testament, traducere însoţită de comentarii critice, superioară ca stil şi fidelitate în comparaţie cu Vulgata (versiunea latină oficială a Bibliei) aflată în circulaţie. Această traducere i-a servit şi lui Martin Luther ca bază pentru traducerea în limba germană a Bibliei.

Originar din Braşov, eruditul umanist Valentin Wagner (care a introdus în gimnaziul umanist matricola şcolară (1544), cea mai veche matricolă din sud-estul Europei) a editat la Braşov, în 1557, spre sfârşitul vieţii, o carte de cult fundamentală pentru creştinism.

Noul Testament greco-latin este tipărit pe hârtie manuală, cu cerneală tipografică pe un total de 8 + 659 +2 pagini (pagini liminare, blocul tematic şi datele editoriale).

Legătura este formată din scoarţe din lemn, acoperite cu piele, iar cotorul are trei nervuri profilate. Textul tematic al Noului Testament greco-latin prezintă pe fiecare pagină două coloane bilingve, în greacă şi latină; două pagini cu gravuri sub formă de medalioane ale evangheliştilor, dispuse la începutul şi sfârşitul cărţii şi o altă gravură, cu multiple simboluri creştine, plasată la începutul Epistolei lui Pavel către romani. Pe ultima filă tipărită, verso, se găseşte colofonul explicit al cărţii. Ediţia este însoţită de numeroase comentarii critice folosite în ediţiile anterioare ale traducătorului. De asemenea, în cuprinsul cărţii se întâlnesc o multitudine de însemnări marginale, de redacţie latină, scrise cu cerneală fero-galică.

Micro-expoziţia va putea fi vizitată la MNIR, începând cu data de 21 aprilie, de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.