Noul sezon Art Safari (8 martie - 28 iulie) prezintă, la Palatul Dacia-România, şase expoziţii care cuprind: 100 de capodopere de Tonitza, Grigorescu, Luchian, Pallady, Baba, Petraşcu, Mützner, Ressu, picturile lui Eustaţiu Stoenescu, un maestru desăvârşit care a avut succes în ţară, dar şi la Paris şi în SUA, cunoscut drept portretistul aristocraţiei româneşti de început de secol XX, obiecte ale lui Constantin Brâncuşi, lucrări de Ştefan Luchian sau Theodor Aman din colecţii private, macii Reginei Maria.
„Muzeul secret”, curator: Lelia Rus Pîrvan, expoziţie realizată în parteneriat cu Muzeul de Artă Constanţa, cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa şi al Primăriei Topalu
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În premieră, Art Safari expune una dintre cele mai importante colecţii de artă românească interbelică, din care fac parte doar nume mari: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Oscar Han, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Gheorghe Petraşcu, Samuel Mützner, Alexandru Ciucurencu, Nicolae Dărăscu, Camil Ressu, Iosif Iser, Constantin Piliuţă şi mulţi alţii.
Această colecţie impresionantă a aparţinut medicului colecţionar Gheorghe Dinu Vintilă (1898-1978), apropiat al marilor artişti români, pe care el a donat-o în memoria părinţilor, comunei sale natale Topalu (Dobrogea). Aşa a luat naştere, în anul 1960, Muzeul de Artă de la Topalu amenajat în casa părintească a răposatului doctor şi numit „Dinu şi Sevasta Vintilă”, în cinstea părinţilor săi - singura instituţie de artă de acest fel din mediul rural din toată Europa.
Colecţionarul a avut o mare slăbiciune pentru Tonitza, de la care a achiziţionat 25 de lucrări. Muzeul secret se mută acum la Art Safari!
„Eustaţiu Stoenescu. Portretistul aristocraţiei”, curator: Angelica Iacob, scenograf: Cosmin Florea, expoziţie realizată cu susţinerea Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România şi în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul Naţional de Artă al României
Eustaţiu Stoenescu (1884, Craiova –1957, New York), artist cu o carieră internaţională remarcabilă, este cunoscut în special pentru ampla galerie de portrete realizate contemporanilor săi. A debutat în 1905, la Paris şi la Craiova, aproape concomitent. Îl regăsim la Saloanele organizate de Société des artistes français la Paris, la expoziţiile Tinerimii artistice, la Saloanele Oficiale de la Bucureşti, la manifestări în Craiova natală şi la trei ediţii ale Bienalei de la Veneţia, inclusiv la cea din 1938, care a inaugurat Pavilionul românesc, comisar fiind Nicolae Iorga.
Prima expoziţie personală importantă a lui Eustaţiu Stoenescu a fost cea din 1921 de la Paris, la Galeria Bernheim-Jeune, cunoscută pentru promovarea artiştilor de avangardă. În 1930, a organizat o expoziţie la Galeria Durand-Ruel din New York, unde a prezentat 51 lucrări, fiind apreciat de publicul american. Datorită succesului său, operele au fost expuse la Chicago şi San Francisco.
După o carieră strălucită la nivel naţional şi internaţional, artistul a părăsit definitiv România în 1947 şi s-a stabilit la New York. A căzut o vreme în uitare, aspect explicat în primul rând prin portretele realizate aristocraţiei şi membrilor familiei regale, dar în ultimele decenii, creaţia sa a revenit în atenţia specialiştilor şi a iubitorilor de artă. Stoenescu este prezent astăzi în marile muzee ale lumii. Complexa expoziţie de la Art Safari, care cuprinde şi instalaţii video şi de sunet, dezvăluie personalitatea sa.
„Istoria României în 100 de portrete”, curator: Cornel Ilie, expoziţie realizată în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României şi Institutul Cultural Român, cu un design de Diana Nicolaie
Printre cele 100 de opere prezente în expoziţie se numără iconicul portret al lui Tudor Vladimirescu realizat de Theodor Aman, aflat în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României. Şi Muzeul Militar expune pentru prima dată publicului uniformele Regelui Ferdinand I şi mareşalului Alexandru Averescu, rarităţi pe plan naţional, dar şi costumul de scafandru cosmic purtat de cosmonautul român Dumitru Prunariu în timpul zborului orbital din 1981 (14-22 mai) şi bluza purtată de acesta la bordul Laboratorului Spaţial Saliut 6.
Mai sunt expuse portretele lui Constantin Brâncoveanu pictat de Marin Gherasim, Ştefan Luchian sculptat de Dimitrie Paciurea, Constantin Brâncuşi de Ion Irimescu, George Enescu pictat de Corneliu Baba, George Bacovia pictat de Tudor Arghezi.
Printre obiectele care vor atrage atenţia publicului se află şi o valiză, un trenci Burberry şi un costum de seară din trei piese Sleator & Carter, care i-au aparţinut lui Constantin Brâncuşi.
Alte exponate extrem de valoroase care vor fi parte din expoziţie: „Observaţii sau băgări de seamă asupra regulilor şi orînduielilor gramaticii rumâneşti” de Ienăchiţă Văcărescu (1787), „Evanghelie cu Învăţătură” a Diaconului Coresi, de la 1580-81, şi o foarte rară scrisoare de Mihai Eminescu - compusă din sanatoriul de la Dobling, din colecţia Muzeului „Prima şcoală româneascăˮ din Braşov.
„Atelierele Pangratti”, curator: Simona Vilău
Având ca nucleu colecţia discretă a Ruxandrei Garofeanu (1944-2021), istoric şi critic de artă, una dintre importantele figuri ale vieţii culturale din România ultimilor 50 de ani, expoziţia pune în valoare creaţia unor personalităţi importante ale artei postmoderne româneşti, care au lucrat în atelierele Uniunii Artiştilor Plastici din strada Ermil Pangratti, şi reface, parţial, un traseu istoric şi vizual important, într-un stil asumat, adaptat şi construit caleidoscopic, specific Ruxandrei Garofeanu, fosta lor mare prietenă şi susţinătoare.
Printre artiştii prezenţi în expoziţie se numără Corneliu Baba, Ion Nicodim, Ovidiu Maitec, Paul Vasilescu, Octav Grigorescu, Ion Alin Gheorghiu, Georgeta Năpăruş, Sorin Ilfoveanu, Henry Mavrodin, Marin Ghersim etc.
„Grădinile palatului” - prima expoziţie temporară a sezonului, 8 martie - 14 aprilie
Genul pictural al grădinilor oferă o paletă generoasă în istoria universală a picturii, iar marii maeştrii ai picturii româneşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea l-au adorat.
Expoziţia propune o promenadă intimistă printre umbrare de trandafiri şi porticuri, arbori stingeri în piaţete de la malul mării, cascade utopice şi curcubee florifere. Theodor Aman, Dimitrie Berea, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Regina Maria a României, Samuel Mützner, Michel Simonidy şi Nicolae Tonitza sunt semnatarii unei scurte introduceri a publicului în poetica florilor şi luminii primăvăratice a epocii de aur a picturii româneşti.
„Alma Redlinger. Centenar” (8 martie – 26 mai), expoziţie organizată de Primăria Municipiului Bucureşti prin Creart - Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti, curator & design: Ştefan Simion şi Irina Meliţa
Peste 100 de lucrări ale artistei Alma Redlinger (1924-2017) şi aproape 100 de fotografii sunt reunite în acestă expoziţie pentru a marca 100 de ani de la naşterea sa. Expoziţia aduce în prim-plan procesul de construire permanentă a discursului pictural al uneia dintre cele mai importante artiste avangardiste din ţară. Subiectele reprezentate fac vizibilă privirea subiectivă a artistei, o privire educată care alege, compune, ierarhizează, uneori amplifică materialităţile sau culorile, caută lumina necesară compoziţiei. De-a lungul vieţii, lucrările se adună în atelier şi devin şi ele parte dintr-un peisaj interior, oarecum suspendat în afara timpului, pe care Alma Redlinger îl locuieşte şi în care lucrează: laolaltă obiecte cotidiene şi tablouri mai vechi, sculpturi, colaje şi crochiuri, cărţi de artă şi flori, ziare, vaze, taburete, oglinzi şi modele şi uneori artista însăşi.
Trei evenimente speciale (tururi ghidate, muzică şi drinks)
Noua ediţie debutează cu trei evenimente cu tururi ghidate, muzică live şi bule de şampanie, dedicate studenţilor (Students’ Art Night Out), seniorilor (Întâlnirea Seniorilor la Art Safari) şi Ladies’ Night Art Out, de 8 martie. Detalii şi bilete: https://www.artsafari.ro/project/night-tours/
Program Art Safari (8 martie-28 iulie 2024)
• Joi-duminică – 12:00-21.00 (ultima intrare - 20:30)
• Bilete: artsafari.ro sau direct de la intrare
• Palatul Dacia-România, strada Lipscani, nr. 18-20, Bucureşti
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
