Muzeul "Victor Babeş", strada Andrei Mureşanu, nr. 14 A, aflat în componenţa Muzeului Municipiului Bucureşti, reintră în circuitul muzeal pe data de 19 septembrie, ora 10.00, refăcut după o scurtă perioadă în care a fost închis pentru reamenajare. Acest muzeu a fost deschis în două etape, anunţă MMB.
Prima a vizat restituirea valorii memoriale - mobilier, cărţi şi artă decorativă, precum şi o restituire a atmosferei de lucru şi de familie.
Piesele de artă decorativă - lustrele şi mobilierul - au fost restaurate şi expuse începând cu luna noiembrie 2018, ulterior încheierii primei faze a restaurării.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
A doua etapă s-a focalizat pe recuperarea muzeală a activităţii ştiinţifice a lui Victor Babeş şi punerea ei în valoare într-un spaţiu modernizat, prin intermediul unei logistici de expunere muzeală la standard european, iar cu sprijinul realităţii augmentate sunt oferite publicului detalii vizuale din cel dintâi tratat de bacteriologie din lume, redactat de Victor Babeş.
În prima încăpere, vizitatorii vor vedea portretul lui Victor Babeş realizat de Grigore Stoenescu şi microscopul la care a lucrat Victor Babeş, pe care l-a folosit zilnic pentru multiplele descoperiri, dar care a fost şi instrumentul în faţa căruia a murit.
De asemenea, expunerea de la parter se va concentra şi pe realizările ştiinţifice ale lui Victor Babeş. Operele sale vor fi împărţite pe domenii de interes, de la primele studii bacteriologice, la experimentele realizate la Bucureşti. Un loc important în expunere va fi ocupat de Tratatul de Bacteriologie publicat de Babeş şi Cornil în 1885, la Paris. Totodată, vor fi expuse şi medaliile şi decoraţiile pe care Victor Babeş le-a primit pentru realizările sale.
Profesor de anatomie patologică la Universitatea din Bucureşti şi fondator al Institutului Naţional de Patologie şi Bacteriologie, Victor Babeş şi-a adus o contribuţie majoră în studiul bacteriologiei, turbării, leprei, difteriei, tuberculozei şi pelagrei, impunându-se pe plan mondial încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Gheorghe Marinescu, unul dintre studenţii săi şi medic neurolog recunoscut, l-a descris drept cel mai ilustru reprezentant al ştiinţei medicale româneşti.
Muzeul care astăzi îi poartă numele a fost constituit în jurul memoriei savantului de către fiul său, Mircea Babeş. Acesta din urmă a adunat lucrurile tatălui său din apartamentul pe care l-a folosit, de la Institutul Naţional de Patologie şi Bacteriologie, şi le-a expus în parterul casei sale pe care a donat-o Primăriei Capitalei. Muzeul se află într-o clădire construită în stilul eclectic, specific anilor 1920, în partea de Nord a Bucureştiului. Construită iniţial cu scopul de a fi folosită ca o locuinţă privată într-un cartier liniştit, astăzi aceasta adăposteşte o colecţie dominată de lucrările ştiinţifice ale lui Victor Babeş.
Predomină piesele de artă europeană, de la scaune şi fotolii, la reproduceri după picturi de secol XVII. Urmărind liniile dictate de colecţia muzeului, proiectul expoziţional îşi propune să pună în valoare munca ştiinţifică a doctorului Victor Babeş, pornind de la primele descoperiri ştiinţifice şi până la proiectele majore de medicină socială care au încercat să îmbunătăţească nivelul de trai al bucureştenilor.
În paralel, este subliniată recunoştinţa pe care a primit-o Victor Babeş ca urmare a eforturilor sale în domeniul medicinei. Imaginea este întregită de arborele genealogic al familiei Babeş din care au făcut parte diplomaţi şi alţi medici care au contribuit la progresul acestei ştiinţe. Etajul muzeului a revenit la ilustrarea unui interior intim al unei case discrete de la mijlocul secolului al XX-lea, presărat cu piese de mobilier de factură europeană şi obiecte de artă plastică şi decorativă care denotă gustul lui Mircea Babeş în materie de artă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
