Modulul spaţial european Schiaparelii s-a desprins cu succes de sonda purtătoare, duminică, la capătul unei călătorii de şapte luni în spaţiu, şi a început să coboare spre suprafaţa planetei Marte pentru a testa o serie de tehnologii ce vor fi utilizate ulterior de primul rover marţian european, ce va fi trimis pe ”planeta roşie” în căutarea unor posibile dovezi ale vieţii microbiene din trecutul şi prezentul acestei planete, informează Reuters.
Modulul Schiaparelii, ce are forma unui disc cu o greutate de 577 de kilograme, s-a desprins de sonda Trace Gas Orbiter (TGO), duminică, la ora 16.42, aşa cum era prevăzut, începând o coborâre ce va dura trei zile până va atinge suprafaţa planetei Marte.
Semnalele primite de la TGO, care va orbita planeta Marte şi va analiza gaezele din atmosfera planetei, nu au inclus, iniţial, datele despre funcţionarea modulului. Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a anunţat ulterior că legătura cu modulul Schiaparelli a fost restabilită.
”În ceea ce îl priveşte pe Schiaparelli, aş spune că separarea modulului a fost un succes”, a spus Paolo Ferri, directorul misiunilor spaţiale ale ESA, pentru Reuters, la Centrul de Operaţiuni Spaţiale din oraşul german Darmstadt, după ce specialiştii de la ESA au primit confirmarea desprinderii modulului de sonda purtătoare.
Modulul Schiaparelli, parte a programului ruso-european ExoMars, reprezintă a doua încercare a ESA de a trimite un vehicul spaţial pe Marte, după eşecul înregistrat cu misiunea britanică Beagle 2, în anul 2003.
Coborârea controlată pe Marte, cel mai apropiat vecin al Terrei, aflat la o distanţă de 56 de milioane de kilometri, reprezintă o misiune deosebit de dificilă, care a pus probleme misiunilor anterioare, realizate de Rusia şi Statele Unite.
Însă mediul ostil de pe planeta roşie nu a diminuat atracţia pământenilor faţă de Marte, iar preşedintele american Barack Obama a anunţat săptămâna trecută că guvernul american a încheiat parteneriate cu mai multe companii private cu obiectivul declarat de a trimite oameni pe planeta roşie până în anii 2030.
SpaceX, compania deţinută de miliardarul Elon Musk, dezvoltă în această perioadă o rachetă uriaşă şi o capsulă spaţială specială, care vor putea să transporte un număr mare de oameni, provizii şi carburant pe Marte, cu scopul de a coloniza această planetă. Elon Musk a anunţat că primul echipaj de astronauţi vor putea să decoleze spre Marte în 2024 la bordul vehiculelor construite de SpaceX.
Însă obiectivul principal al misiunii europene ExoMars este de a afla dacă viaţa a existat vreodată pe Marte. Actuala sondă spaţială, TGO, are la bordul ei un instrument care este capabil să analizeze gazele din atmosfera rarefiată a planetei Marte, precum metanul.
Savanţii sunt de părere că metanul, un element chimic care pe Terra este puternic asociat cu viaţa, ar putea să provină pe Marte de la colonii de microorganisme care, fie au dispărut cu milioane de ani în urmă, lăsând pungi de gaze îngheţate sub suprafaţa planetei, fie de o serie de microorganisme care emit metan şi care trăiesc în continuare pe această planetă.
Modulul Schiaparelii va intra în atmosfera lui Marte în cursul zilei de miercuri şi va folosi o paraşută şi motoare cu retropropulsie, pentru a-şi încetini coborârea ce va începe cu o viteză de aproape 21.000 de kilometri pe oră, înainte de a atinge suprafaţa lui Marte.
Intrarea în atmosferă, coborârea şi plasarea pe scoarţa lui Marte vor dura mai puţin de şase minute.
A doua parte a misiunii ExoMars, programată iniţial pentru 2018 dar amânată pentru 2020, va consta în trimiterea unui rover european pe planeta Marte. Acesta va fi primul vehicul care va deţine capacitatea de a se deplasa pe suprafaţa planetei şi de a efectua foraje în scoarţa marţiană şi de a analiza apoi probele colectate.
Misiunea ExoMars 2016 este coordonată de Agenţia Spaţială Europeană (ESA), în timp ce Roscosmos - Agenţia spaţială a Rusiei - a furnizat racheta lansatoare şi două dintre cele patru instrumente aflate la bordul sondei TGO.
Pentru ESA, costul misiunii ExoMars, inclusiv a doua etapă din 2020, a fost estimat la 1,3 miliarde de euro. Contribuţia financiară a Rusiei nu a fost luată în calcul în acest cost estimativ.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
