Sonda spaţială ce face parte din misiunea ruso-europeană ExoMars s-a separat cu succes de lansatorul ei şi a părăsit orbita terestră, luni seară, începându-şi astfel călătoria spre planeta roşie, a anunţat Agenţia Spaţială Europeană (ESA), informează lefigaro.fr.
Sonda, denumită TGO (Trace Gaz Orbiter), însoţită de un modul, denumit Schiaparelli, au părăsit Terra luni, la ora 09.31 GMT, cu ajutorul unei rachete ruseşti din gama Proton, de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan.
Separarea sondei de racheta purtătoare s-a produs la ora 20.13 GMT, precizează ESA.
Potrivit centrului de control al ESA din Darmstadt, Germania, TGO a transmis primul semnal care a fost recepţionat pe Terra la ora 21.29 GMT, confirmând astfel că lansarea a avut succes şi că sonda spaţială se află în condiţii bune de funcţionare.
Panourile ei solare au fost desfăşurate, iar TGO şi-a început astfel călătoria de şapte luni spre planeta Marte, de care o desparte o distanţă de 496 milioane de kilometri.
Trace Gaz Orbiter (TGO) se va plasa pe orbita marţiană şi va rămâne acolo timp de mai mulţi ani, cu misiunea de a căuta prezenţa metanului în atmosfera planetei roşii. Metanul reprezintă un indicator viabil al prezenţei vieţii microbiene.
”Sonda TGO va încerca să confirme această prezenţă a metanului şi să analizeze dacă acesta este de origine biologică sau reprezintă rezultatul unui proces geologic”, a explicat Jorge Vago, coordonatorul ştiinţific al misiunii ExoMars. TGO va asigura, de asemenea, transmisiunea de date spre Terra.
TGO va include la bordul ei şi un mic modul spaţial, denumit Schiaparelli, care se va desprinde de sondă la finalul unei călătorii prin spaţiu de şapte luni. Modulul Schiaparelli se va plasa apoi, după o coborâre lentă, pe scoarţa planetei Marte, pe 19 octombrie.
Rolul său nu va consta în a analiza compoziţia scoarţei marţiene, ci, mai degrabă, de a depista cea mai bună metodă pentru a realiza o coborâre lentă şi în condiţii de siguranţă deplină pe această planetă. Schiaparelli nu este înzestrat cu panouri solare ce i-ar permite să îşi prelungească durata de funcţionare, care a fost limitată de specialiştii europeni la cel mult patru zile.
La rândul ei, sonda TGO se va plasa pe o orbită eliptică, pentru a-şi încetini progresiv viteza, înainte de a se plasa pe o orbită circulară, la altitudinea de 400 de metri.
În cea de-a doua etapă a proiectului ExoMars, o rachetă rusească va decola spre Marte în mai 2018 şi va transporta la bordul ei o platformă de aterizare, un rover înzestrat cu nouă instrumente ştiinţifice şi un instrument de foraj. Acel vehicul spaţial ar trebui să se plaseze pe suprafaţa marţiană în ianuarie 2019. Pentru moment, bugetul celei de-a doua etape a proiectului ExoMars nu a fost stabilit, iar etapa în sine ar putea fi amânată cu până la doi ani.
În prezent, suprafaţa planetei Marte este exoplorată de patru vehicule de tip rover - toate lansate de NASA. Primul a fost Sojourner, în cadrul misiunii Mars Pathfinder. A urmat misiunea Mars Exploration Rover, ce a inclus roverul Opportunity (care este încă activ) şi roverul Spirit (care este inactiv). Cel mai recent vehicul de acest fel, Curiosity, a fost lansat în cadrul misiunii Mars Science Laboratory şi a ajuns pe Marte pe 6 august 2012. De atunci, roverul Curiosity a realizat o serie de descoperiri climatologice şi geologice de o importanţă istorică, inclusiv dovezi clare ce atestă faptul că apa a existat în stare lichidă, în trecut, pe acest corp ceresc.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
