Ministerul Culturii anunţă constituirea Fondului Brâncuşi, care va avea ca scop achiziţionarea operelor de artă contemporană şi a celor care aparţin tezaurului patrimoniului cultural naţional, iar sculptura ”Cuminţenia Pământului” va fi expusă în curând la Muzeul Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”.
Guvernul va plăti de la bugetul de stat banii necesari pentru a completa suma strânsă din donaţii, astfel încât să fie achiziţionată sculptura ”Cuminţenia Pământului”, cât şi alte opere, până la finalul lunii noiembrie, au declarat surse guvernamentale.
Crearea acestui fond este o premieră în România. ”Fondul Brâncuşi asigură accesul la opere de valoare culturală deosebită, încurajează implicarea societăţii în susţinerea actului cultural şi pune bazele unei viitoare strategii pentru achiziţionarea de artă de către stat. Fondul Brâncuşi va fi gestionat de către Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Culturii, şi va permite la rândul său atât donaţii individuale, cât şi donaţii din partea companiilor sau a altor organizaţii”, transmite Ministerul Culturii.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Cuminţenia Pământului” este o sculptură de tinereţe a lui Constantin Brâncuşi. Realizată în 1907, pe când Pablo Picasso transforma pictura creând Domnişoarele din Avignon, ”Cuminţenia Pământului” reprezintă trecerea către un nou mod de a gândi sculptura şi către etapa de maturitate a operei lui Brâncuşi. Alături de Sărutul şi Rugăciunea, Cuminţenia Pământului marchează începutul celei mai apreciate perioade din creaţia artistului. Este emblema “primelor sculpturi moderne din lume”.
În cadrul campaniei naţionale ”Brâncuşi e al meu” s-au strâns prin subscripţie publică 1.273.668 de euro până la 30 septembrie, dintre care mai bine de 800.000 euro au fost adunaţi în ultimele două luni şi jumătate.
”Cuminţenia Pământului” va fi achiziţionată prin completarea sumei necesare de către Guvernul României prin bugetul Ministerului Culturii, astfel încât lucrarea să rămână în circuitul public şi accesul la patrimoniul cultural naţional să nu fie îngrădit.
Sculptura va fi găzduită în curând de Muzeul Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”.
Un fapt istoric mai puţin cunoscut este că o altă subscripţie publică majoră la care au participat românii, cea pentru începerea construcţiei Ateneului Român, s-a realizat printr-o loterie naţională cu două extrageri care au avut loc în 1886, adunând suma netă de 352.132 lei de aur (cf. studiului istoricului Gh. Adamescu, publicat în revista “Boabe de grâu”, v. https://goo.gl/zClM5z). Valoarea relativă a leului de aur faţă de leul actual nu este simplu de calculat, dar ce ştim cu siguranţă e că o pâine costa 10 bani în 1886. Dacă ne bazăm pe această informaţie, valoarea relativă a unui leu de aur de la sfârşitul secolului al XIX-lea ar fi de circa zece ori mai mare decât a leului din 2016. Aşadar, suma adunată prin colecta publică “Daţi un leu pentru Ateneu!” în 1866 a fost de aproximativ 3.500.000 lei la valoarea lor actuală (echivalentul a 781.000 euro). Deci românii din 1866 au donat (printr-o loterie la care puteau să şi câştige, de altfel) cu circa 40% mai puţin decât conaţionalii lor din 2016. Trebuie spus că strângerea de fonduri a continuat prin donaţii până la inaugurarea Ateneului în 1889, cu alte câteva colecte publice care s-au realizat intermitent până în anul 1939, când se încheie lucrările de amenajare. Românii au dat, astfel, câte un leu pentru Ateneu de-a lungul a 53 de ani, nu doar în patru luni şi jumătate!
“Îmi permit să observ, ca om experimentat în strângerea de fonduri pentru proiecte culturale înainte de a fi ministru, că subscripţia publică iniţiată de Guvernul României pentru achiziţionarea «Cuminţeniei Pământului» este unul dintre cele mai originale modele propuse în momentul acesta într-o ţară europeană. Prin realizarea acestei forme de crowdfunding naţional, putem pune în dezbatere, finanţa şi aproba proiecte de interes public chiar cu sprijinul publicului cărora li se adresează, prin contribuţiile unor mari grupuri de oameni uniţi de o idee comună. Asta va permite în timp crearea unor modele mixte, participative de finanţare a culturii în statele unde administraţia culturală e depăşită de cererile şi nevoile sistemului viu, dinamic. Cetăţeanul redevine astfel responsabil şi beneficiar direct al actului cultural”, afirmă ministrul Culturii, Corina Şuteu.
Ca urmare a campaniei “Brâncuşi e al meu”, statul român va dispune de o serie de instrumente esenţiale, dar inexistente până acum, pentru crearea unei subscripţii publice. Campania pentru «Cuminţenia Pământului» este şi un exemplu de debirocratizare a actului cultural, de deschidere către marele public pentru realizarea unui proiect de importanţă naţională. Campania «Brâncuşi e al meu» a pornit o dezbatere necesară în spaţiul public românesc şi a readus în atenţia societăţii personalitatea lui Constantin Brâncuşi, importanţa şi valoarea artei sale. O serie de organizaţii non-guvernamentale, instituţii publice de cultură, artişti, operatori publici şi privaţi s-au alăturat campaniei într-o solidaritate fără precedent în România ultimelor decenii.
Printre personalităţile care şi-au arătat sprijinul pentru campania de subscripţie publică se regăsesc: Adrian Ghenie, Neagu Djuvara, Doina Lemny, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, François Saint-Paul - ambasadorul Franţei, Răzvan Burleanu, Margareta Pâslaru, Oana Manea, Alexandru Dedu şi Cosmin Alexandru. De asemenea, în spoturile publicitare îşi declară susţinerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleşu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoş Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv, Virgil Stănescu, Alexandru Tomescu, Cristina Cioran, Gheorghe Hagi, Virgil Ianţu, Dora Dumitrescu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
