Publicaţiile din multe state membre ale UE sunt din ce în ce mai „sugrumate” de concentrarea mass-media de către mai puţine persoane sau companii, chiar şi în ţările cu pieţe media tradiţional libere, potrivit unui raport care concluzionează că libertatea presei se prăbuşeşte în întregul bloc, citează The Guardian.
Raportul, elaborat de Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (Liberties) pe baza activităţii a 43 de grupuri pentru drepturile omului din 21 de ţări, afirmă că mai multe guverne ale UE atacă libertatea presei sau slăbesc independenţa şi reglementarea mass-media.
Împreună cu normele slabe privind transparenţa proprietarilor, creşterea influenţei guvernamentale asupra mass-media publice şi ameninţările la adresa jurnaliştilor, libertatea şi pluralismul mass-media sunt „atacate în întreaga UE şi, în unele cazuri, într-o luptă existenţială”, a declarat acesta.
„Aceasta nu este o surpriză”, a declarat Jonathan Day, editorul principal al raportului. „Eforturile guvernelor de a slăbi statul de drept şi instituţiile democratice încep aproape întotdeauna prin încercarea de a controla peisajul mediatic al ţării lor”.
Day a declarat că încercarea UE de a proteja libertatea presei, Actul european privind libertatea presei (EMFA), „se confruntă deja cu rezistenţă chiar înainte de a intra pe deplin în vigoare. Succesul cu care este pusă în aplicare poate fi decisiv pentru libertatea presei în unele state membre”.
Raportul a evidenţiat o concentrare excesivă a proprietăţii mass-media ca fiind o preocupare deosebită în Croaţia, Franţa, Ungaria, Ţările de Jos, Slovenia, Spania şi Suedia, cu o proprietate adesea concentrată în mâinile câtorva persoane foarte bogate.
Această situaţie a fost exacerbată de transparenţa inadecvată a proprietarilor mass-media, a declarat acesta, multe state membre nereuşind să creeze baze de date accesibile publicului cerute de Emfa, aproape toate acestea urmând să intre pe deplin în vigoare în august.
Legislaţia obligatorie urmăreşte să garanteze protecţia jurnaliştilor şi a surselor, independenţa organismelor de reglementare şi transparenţa totală a proprietarilor - dar multe state membre „nu par pregătite, dacă nu chiar nu doresc să o pună în aplicare pe deplin”, se arată în raport.
Franţa s-a confruntat cu „provocări semnificative în ceea ce priveşte pluralismul mass-media”, se arată în raport, subliniindu-se achiziţia grupului Hachette de către Vincent Bolloré şi instalarea, la mai multe dintre editurile sale, a unor directori care simpatizează cu opiniile miliardarului conservator.
În Italia, raportul a menţionat achiziţia planificată a AGI, o agenţie de ştiri importantă, de către grupul Angelucci, condus de Antonio Angelucci, un deputat din partidul de extremă dreapta Lega, care deţine deja ziare italiene, inclusiv Il Giornale, Libero şi Il Tempo.
Bonnier deţine 43% din toate ziarele de mai multe zile cu abonament din Suedia, în timp ce Schibsted deţine alte 13, inclusiv Aftonbladet şi Svenska Dagbladet. În Ţările de Jos, RTL Nederland şi Talpa Network deţin mai mult de 75% din piaţa TV.
Între timp, piaţa media online din Ţările de Jos este dominată de site-urile web deţinute de DPG Media, Mediahuis şi RTL Nederland - prima anunţând, la sfârşitul anului 2023, intenţia de a o achiziţiona pe cea de-a doua, acţiune care face obiectul unei investigaţii din partea autorităţii pentru consumatori şi pieţe.
Preocupările legate de pluralism cresc şi în Germania, unde multe ziare locale, afectate de digitalizare şi de scăderea numărului de cititori, îşi închid birourile. Aproape jumătate dintre editorii germani de ziare şi-au redus personalul editorial, iar 62% se aşteaptă la reduceri suplimentare.
Concentrarea proprietarilor media - şi interferenţa media de stat - sunt la apogeu în Ungaria, unde Fundaţia Central Europeană pentru Presă şi Media (Kesma), condusă de loialişti ai lui Viktor Orbán, prim-ministrul, deţine câteva sute de companii media.
Oligarhii apropiaţi lui Orbán au început să cumpere instituţii media importante în 2010, apoi le-au „donat” Kesma, care, din 2018, a funcţionat ca „un conglomerat media centralizat, pro-guvernamental”, bazându-se pe publicitatea de stat pentru finanţare, se arată în raport.
În afara Ungariei, guvernele exercită, de asemenea, o influenţă asupra mass-mediei naţionale prin alocarea opacă a fondurilor de publicitate de stat sau prin favorizarea presei prietenoase cu guvernul în Bulgaria, Croaţia, Grecia, Malta, Slovenia şi Spania, se arată în raport.
Potrivit acestuia, mass-media publice sunt „un purtător de cuvânt al guvernului” în Ungaria şi că se îndreaptă în această direcţie în Slovacia, unde noile legi au eliminat garanţiile pentru independenţa editorială. Presa publică este vulnerabilă şi în Croaţia, Grecia, Bulgaria şi Italia.
Raportul a constatat, de asemenea, că jurnaliştii rămân vulnerabili la discursuri instigatoare la ură şi la atacuri fizice, fiind victime ale violenţei poliţiei în 2024 în Franţa, Germania, Grecia, Ungaria şi Spania. În unele ţări, femeile jurnalist au fost vizate în mod disproporţionat.
Procesele abuzive Slapp (litigii strategice împotriva participării publice) reprezintă o „ameninţare potenţial existenţială” în cel puţin o duzină de ţări UE, premierul Slovaciei, Robert Fico, fiind instigatorul unui caz Slapp împotriva unui jurnalist, conform raportului.
De asemenea, funcţionarii publici au împiedicat activitatea jurnaliştilor, opunând rezistenţă sau refuzând categoric cererile privind libertatea de informare în mai multe ţări, printre care Bulgaria, Germania, Grecia, Malta, Ţările de Jos şi Spania.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
