INTERVIU - Pavel Brăila expune la Bucureşti de Anul Nou pe rit vechi: Fotografiile reprezintă dialog între putere şi popor. Moldova este ca o conservă închisă în beci - FOTO

Artistul vizual Pavel Brăila dă o petrecere de Anul Nou pe rit vechi, cu vin, artă şi conserve aduse de la Chişinău, la galeria Eastwards Prospectus, vineri, de la ora 19.00. Prima expoziţei de amploare a artistului la Bucureşti este condimentată cu serigrafii, fotografii ca ”dialog între putere şi popor”, lucrări video prin care Brăila ”a disecat” trecerea de la anul vechi la cel nou, momentele de pregătire şi oamenii Chişinăului. Într-un interviu acordat Agenţiei de presă News.ro, Pavel Brăila vorbeşte despre pasiunile sale, despre emisiunea de artă contemporană pe care a realizat-o în prime-time, la postul naţional Moldova 1, despre Sotheby’s şi Centrul Soros de Artă Contemporană de la Chişinău unde a început să se exprime, despre primul lucru schimbat de noul ”preşedinţel” şi cum e viaţa acum în capitala Republicii Moldova.

Pavel Brăila prezintă la Bucureşti, în expoziţia ”New Year’s Dissections”, fotografii, serigrafii şi lucrări video. Expoziţia de Eastwards Prospectus este structurată la etaj şi la subsol. Publicul va vedea la etaj seria ”Stolen Billion”, cu serigrafii care vor fi privite cu lupa. Fiecărei serigrafii îi corespunde un teanc de bancnote moldoveneşti.

Pavel Brăila a ales câte o bancnotă pentru fiecare din cele şase serigrafii, 1 leu până la 100 de lei şi a asociat tabloului culoarea de pe bancnotă. Teancurile au fost împrumutate de la bancă, special pentru expoziţie. 

Serigrafia este un tip de imprimare pe pânză a unei imagini care a fost creată iniţial digital. Sunt foarte multe detalii în această expoziţie, fiind prima mare expoziţie în România, cu puzzle-uri pe care artistul le-a vrut adunate în acelaşi loc.

”Am vrut să povestesc nişte istorii pe care nimeni nu le ia în consideraţie, dar totuşi noi avem o istorie care ne uneşte şi care ne dezbină. De exemplu, în Chişinău când se sărbătoreşte Revelionul, până la ora 00.00, e ora 23.00. Când era Uniunea Sovietică noi ne întâlneam cu Kremlinul şi petreceam înainte Anul Nou de la Moscova, sărbătorit cu o oră mai devreme”, povesteşte Pavel Brăila pentru News.ro.

În lucrarea video ”New Year’s Dissections”, realizată în 2011, Brăila a surprins momentele când o mare parte a ţării pregăteşte salatele, carnea până la 22.00, ora Chişinăului. La Moscova era miezul nopţii. ”În 2011, Rusia a schimbat pentru prima dată politica, fusul orar. Ei aveau 12 fusuri orare şi le-au redus. Cu Moscova acum avem o oră diferenţă”, mai spune artistul.

Vizitatorul va vedea, cum intră în galerie, păşind pe un covor roşu, un tablou pe care autorul a vrut să-l numească ”Cosmos” şi care îl înfăţişează pe ”eroul” Grigore Kotovski. ”Noi credeam că e un erou, dar el a fost un tâlhar”, explică Pavel Brăila, care spune că este una dintre cele mai frumoase statui de la Chişinău. Pe un piedestal roşu, statuia ecvestră este prima din RSS Moldovenească din perioada sovietică şi se află în faţa Hotelului Cosmos. 

La ieşire, o fotografie cu un alt monument, cel al muncitorilor, care este şi acum actual, după spusele artistului.

Cele mai interesante lucrări din expoziţie sunt seria de serigrafii prin care artistul a vrut să reprezinte miliardul de dolari furat din sistemul bancar moldovenesc în 2014.

”Într-o săptămână, au scos din ţară un miliard de dolari, cam 15% din PIB. S-a deschis un dosar şi unul dintre cei interogaţi a spus: Cum vă închipuiţi că eu aş putea scoate un miliard? Şi am vrut să imaginez cum arată un miliard vizual. Mi-a luat mult. Chiar am vrut să aduc bani, să văd cât înseamnă. Mulţi artişti au lucrat cu bani, începând cu Andy Warhol şi terminând cu Hans Peter Feldmann, care atunci când a primit un premiu mare, de 100.000 de dolari, a cerut ca tot premiul să-i fie înmânat în bancnote de un dolar, cu care a tapetat spaţiul”, a povestit Pavel Brăila.

”M-am gândit cum să pun miliardul acesta pe o pânză, într-un cadran. 100 de bancnote în fiecare teanc. Am calculat cea mai mică mărime a unui teanc 0,2/0,6 cm, şi am ales reprezentarea prin serigrafie”, a completat artistul.

Serigrafia este un tip de imprimare pe pânză a unei imagini care a fost iniţial creată digital.

În expoziţia de la Bucureşti, Pavel Brăila a adus şi câteva fotografii sugestive, cu locuinţele oamenilor care priveau seara la televizor, emisiunea pe care a realizat-o timp de doi jumătate, pe postul Moldova 1, ”Alte Arte”, program de artă contemporană.

Pentru că toată lumea rămâne uimită, artistul se explică: ”Nicăieri nu se întâmplă aşa ceva. În Moldova poţi să obţii nişte lucuri pe care în altă parte nu le-ai putea avea. De exemplu, proiectul ăsta a fost unic. În Germania, toţi mă întrebau: Voi aveţi aşa de buni politicieni care acceptă aşa ceva? Era pe timpul comuniştilor, totuşi. Noi nu am avut televiziuni private, primele au apărut în 2009, ca de exemplu Jurnal TV. Până atunci era o retranslare. Nu s-a produs nimic, nici show-uri, nici talk show-uri. Eram producătorul emisiunii şi am realizat-o o dată la două săptămâni şi era făcută de artişti. Nu am avut specialişti de televiziune. Făceam ce ne venea în cap. Era o comisie căreia îi prezentam caseta, însă ei nu înţelegeau mare lucru. Odată, au fost prezentate nişte nuduri. Ziceau: Pornografie, dragă...Nu se poate. Era difuzată imediat după ştirile de seara, la 21.30, sâmbăta. În loc să priveşti un film bun, un serial, jumătate de oră de artă contemporană”, mărturiseşte râzând realizatorul programului.

Emisiunile se pot vedea şi acum online.

Pavel Brăila a adus o amintire din acea perioadă la Bucureşti, şi anume opt fotografii cu televizoarele celor care priveau emisiunea, o frântură de viaţă moldovenească.

”Am vrut ca emisiunea să ajungă în toată ţara, pe postul naţional. La finalul acestui proiect, am vrut să văd cine sunt acei oameni din regiuni, de la periferii, care priveau. Am mers în casele lor şi am fotografiat doar televizoarele. Am fost în trei sate, iar pentru expoziţia de la Bucureşti am ales opt fotografii, dar în total cred că am vreo 50-60”, spune el.

A văzut cum trăieşte lumea. Mai ales în sat e altfel.

”Am privit emisiunea de câteva ori cu ei. Unde am fost eu, erau nepoţii, părinţii erau plecaţi în Italia, şi buneii. Buneii voiau să privească un film la români, dar nepoţii voiau să vadă emisiunea cu ”băiatul cu balonul”, spuneau ei, pentru că emisiunea începea cu o lucrare de-a mea. Acum, retrospectiv, mi-am dat seama că am făcut câteva greşeli. Ar fi trebuit să avem publicitate, dar eram atât de bucuroşi că am obţinut finanţare din Germania ca să împingem acest proiect încât nu ne-am gândit. Este un dialog între putere şi popor”, este concluzia artistului.

Lucrările lui Pavel Brăila din expoziţia personală de la Bucureşti au mai fost expuse în galerii. Una dintre ele este prezentată în premieră, o lucrare video, în care Nikolai înlocuieşte literele de la maşina de scris din alfabetul chirilic în latin.

Povestea maşinii de scris este relatată de artist.

”În anii 1990, aceasta a fost diferenţirea: când ţi se ia limba, ţi se ia identitatea. Noi ne folosim des de rusisme, foarte uşor putem să schimbăm conversaţia dintr-o limbă în alta. Prietenii mei din Germania când vin la noi rămân cu gura căscată. Un nou trend este faptul că pe lângă combinaţia de rusă cu română mai apar şi cuvinte în engleză: «You know, eh!». În restaurante, auzi tot felul. Influenţa timpului, e de părere artistul, aşa cum în secolul XIX, pe vremea Chiriţei, se vorbea în franceză, cu «furculision», «lingurision»”.

Publicul va vedea în expoziţie şi maşina de scris modificată de Nikolai.

”În 1989, când s-a revenit la grafia latină, toate birourile, toată nomenclatura, toate ministerele, toată documentaţia se făcea în alfabetul chirilic şi au trebuit să schimbe în grafie latină. Se schimba manual. Eu credeam că au fost aduse alte maşini de scris, însă nu, ei au schimbat tastatura şi literele manual. O maşină se schimba într-o zi. Era un proces extrem de complicat”, precizează artistul.

A filmat întregul proces timp de patru ore şi a hotărât să editeze 30 de minute. ”E schimbarea creierelor. Prin lucrarea asta, se poate citi drama acestei ţări. Primul lucru făcut de noul nostru «preşedinţel» a fost să schimbe de pe site limba română cu limba moldovenească”.

O altă lucrare de artă contemporană care va fi văzută vineri, la Bucureşti, ”Conservele” sau ”Conservele mamei”, nu s-a hotărât cum se va numi, se vede la subsolul galeriei Eastwards Prospectus. Pavel Brăila a scormonit prin cămările mamei, ale mătuşii, şi a adus în România borcane cu gogoşari muraţi, brânză, cireşe albe, ardei, vişine în suc de vişină. Semnificaţia, după cum spune el: ”Moldova e ca o conservă închisă în beci”. 

Toate borcanele vor fi etichete în chirilică.

Piaţa de artă contemporană la Chişinău. Pavel Brăila priveşte mirat: ”Nu există! Există Centrul de Artă Contemporană, câţiva artişti, tot soiul de iniţiative care încearcă să aducă pe piaţă un nivel comercial, dar nu e cerere. Facultate de Artă există, însă istoria artelor în şcoală se termină la postimpresionism. Şi aici cred că e la fel. Dar aici e totuşi diferit, sunt galerii, muzeu. E greu la sat”, concluzionează.

Centrul Soros de Artă Contemporană este într-un apartament închiriat şi din când în când organizează evenimente, dar spaţiu de artă contemporană din păcate nu există la Chişinău.

”Sotheby’s este o vrajă. Ai vândut? Nu. Atunci, nu înseamnă nimic. Contează pentru cei care nu ştiu ce înseamnă, dar pentru artişti, dacă nu vinzi e o vrajă”, mai spune artistul, care aminteşte că ”Să vinzi cum vinde Ghenie... El, săracu, «a nimerit» într-o situaţie foarte tristă. Toată lumea îl întreabă ce a vândut şi cu cât, nu mai e interesată de ce face el acum. Dar astea e partea jocului, pentru că mulţi vor să vândă. Artiştii tineri vor să vândă”.

Pavel Brăila şi-a dorit să devină bucătar. ”Acum toată lumea dă examen la Juridic şi la Economie şi nu ştiu de ce aceste două specialtăţi, «mega boring», sunt atât de în vogă. Toată viaţa tu te ocupi cu scandaluri, faci bani pe lacrimile oamenilor”, se întreabă Pavel Brăila.

A făcut şi cursuri de bucătar, având o diplomă de bucătar categoria a treia. Şase este cea mai înaltă la ei. Exista o carte de reţete în toată Uniunea Sovietică, standard, cu toate reţetele, toate gramajele, pe care o aveau toţi bucătarii, şi de la care nu se puteau abate.

”Era o carte de bucate făcută de stat din care puteai să găteşti de la patru persoane, până la sute. Adică toate restaurantele, cantinele nu puteau să pregătească alte reţete decât cele aflate în acea carte. Nu puteai inventa ceva. Dacă ajungeai la categoria a şasea, puteai inventa o reţetă, ajungea într-o comisie şi dacă era acceptată putea ajunge în acel manual”, povesteşte artistul.

Când a intrat la Politehnică, Pavel Brăila a ales Facultatea de Tehnologia Alimentaţiei Publice. Nu a ştiut însă ce presupune această specialitate, crezând că va studia alimentaţia. ”Nu a fost aşa, era vorba despre utilajele folosite în industrie”. A fost foarte dezamăgit în prima zi de curs. ”Mi s-a făcut rău când am văzut toate desenele acelea tehnice. Am făcut practică la uzina de tractoare, unde am văzut presele acelea de 100 de tone, unde femeile lucrau cu mâinile... am zis, Doamne fereşte, să lucrez în domeniu”.

Prin anul patru a început să se îndrăgostească de fotografie. A început cu nunţi, botezuri. În paralel, la Centrul Soros a început şi cursuri de limba engleză. Veneau reviste din străinătate şi voia să le citească, la fel şi muzica, îşi dorea să înţeleagă despre ”ce cântă băieţii ăştia”, spune el. A urmat doi ani de cursuri postuniversitare la Facultatea de Limbi Străine.

La Centrul de Artă Contemporană, făcând video, fotografie, performance, s-a  angajat ca expert relaţii externe la Asociaţia Transportatorilor Auto, timp de trei ani. A învăţat să comunice de la şoferi la oameni importanţi. A vrut o schimbare. ”Am aplicat pentru burse şi am primit în Olanda şi viaţa s-a schimbat imediat”.

Prima lucrare a vândut-o după evenimentul ”documenta 11”, la care a participat în 2002. De 20 de ani s-a apucat de artă contemporană. În Bucureşti, a mai fost prezent în expoziţii colective, la Sibiu, de asemenea.

În lucrarea video ”New Year’s Dissections”, Pavel Brăila a surprins momentele de pregătire de dinainte de ora 12.00 noaptea a Anului Nou, a filmat într-o lună pe la prieteni sau în stradă.

Locuitorii Chişinăului sărbătoresc Anul Nou atât după ora Moscovei, cât şi după ora Moldovei. Focurile de artificii la Chişinău încep să se vadă cu o lună înainte de Anul Nou. Artistul a vrut să surprindă momentele fericite, tradiţiile care trebuie păstrate sau care nu, cuvântul preşedintelui interimar şi paharele care se ciocnesc la miezul nopţii.

Astăzi, locuieşte între Chişinău şi Berlin. ”E tristă viaţa la Chişinău, în ultimii ani a devenit tot mai tristă. Este mult mai rău. După statistici, Voronin va rămâne cel mai bun preşedinte, «dacă e să ne luăm după coeficientul de distrugere»”, este opinia lui Brăila.

”Acum lucrează la două proiecte mari. Am mai multe idei, o animaţie, şi aceeaşi istorie, vreau să fac ceva micuţ, dar va deveni ceva mare”, dezvăluie artistul. 

Pavel Brăila (născut în 1971) a participat, începând cu mijlocul anilor ’90, la numeroase expoziţii şi festivaluri de film, cu filme, lucrări video, fotografii şi performance-uri. Şi-a câştigat faima internaţională odată cu selectarea la ”documenta11” (Kassel, 2002), cu filmul ”Shoes for Europe”.

Recent, a fost prezent în programul bienalei ”Manifesta 10” (2014), cu o serie de performance-uri desfăşurate în spaţii publice din Sankt Petersburg, şi a realizat conceptul artistic al primului Pavilion al Moldovei la Expoziţia Universală (Milano, 2015). Printre expoziţiile sale personale se numără cele desfăşurate la Neue Nationalgalerie (Berlin, 2007), Yvon Lambert (Paris, 2008) şi Galerie Jan Dhaese (Gent, 2009).

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.