Proiectul „Acum-Aici-Acolo”/ „Now Here There“ va reprezenta România la cea de-a XVIII-a ediţie a Bienalei Internaţionale de Arhitectură de la Veneţia, fiind expus atât în Pavilionul naţional din cadrul Giardini di Castello, cât şi în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, cu sprijinul Institutului Cultural Român şi al Ministerului Culturii.
Bienala se va desfăşura în perioada 20 mai - 26 noiembrie, în mai multe spaţii din oraşul italian, cu previzionare pentru specialişti şi presă în zilele de 18 şi 19 mai.
„Institutul Cultural Român acordă o atenţie deosebită participării României la această prestigioasă manifestare, cu atât mai mult cu cât, în acest an, aniversăm 85 de ani de la inaugurarea oficială a Pavilionului României din spaţiul Bienalei, Giardini della Biennale. Atunci, în 1938, cu ocazia celei de-a XXI-a ediţii a Bienalei de Artă de la Veneţia, organizatorul şi comisarul primei expoziţii româneşti în Pavilion a fost nimeni altul decât Nicolae Iorga, cel care se îngrijise, prin demersuri personale, de cesionarea terenului pentru statul român şi de construirea Pavilionului României. Suntem onoraţi de faptul că Noua Galerie a reprezentanţei noastre de la Veneţia găzduieşte o componentă a proiectului câştigător, instalaţia Grădina Instantanee, pe care Institutul Cultural Român o sprijină şi din perspectivă financiară”, a declarat Liviu Jicman, preşedintele Institutului Cultural Român.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Circumscris temei ediţiei de anul acesta a Bienalei, „Laboratorul viitorului/ The Laboratory of the Future”, aleasă de curatoarea Lesley Lokko, proiectul „Acum-Aici-Acolo”/ „Now Here There“ a fost desemnat câştigător al concursului naţional organizat de Institutul Cultural Român, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Uniunea Arhitecţilor din România, iar echipa curatorială este formată din Emil Ivănescu, Simina Filat, Cătălin Berescu şi Anca Maria Păsărin. Printre partenerii proiectului se numără Muzeul Naţional Tehnic din Bucureşti şi Banca de Resurse Genetice Vegetale din Suceava.
„Proiectul Now Here There reprezintă o invitaţie la explorarea unui viitor posibil, în care inovaţia şi colaborarea interdisciplinară joacă un rol cheie în găsirea de soluţii la problemele globale cu care se confruntă omenirea. Ne-am dorit să creăm un spaţiu în care vizitatorii să poată interacţiona cu idei şi inovaţii din domeniul arhitecturii şi nu numai şi să se gândească la modul în care putem construi un viitor mai verde, mai durabil şi echitabil pentru toţi. Această expoziţie ne îndeamnă să fim activi în transformarea viitorului şi să ne implicăm în schimbarea de mentalitate necesară pentru a face această transformare posibilă. Împreună putem crea un viitor în care totul contează, totul este conectat şi totul este incluziv.” – dr. Emil Ivănescu, arhitect, curator.
Pavilionul României la Bienala Internaţională de Arhitectură de la Veneţia va fi un generator de idei, aducând în prim-plan călătoria de creaţie a inovaţiilor sau invenţiilor născute ca urmare a colaborării interdisciplinare, devenind un spaţiu menit să genereze dialog, întrebări şi răspunsuri traduse în idei pentru un viitor incluziv şi durabil, pentru societate şi mediu. Ideile şi obiectele prezentate vor fi ingredientele unui dialog despre viitor.
Vizitatorii vor putea explora în mod interactiv patru domenii de cercetare: Inovaţii şi Invenţii Tehnice Româneşti, Pedagogii Laterale, Grădina Instantanee/ Banca Genetică de Seminţe şi Instalaţia Co-Future Thinking ca activator de idei, toate reprezentând o modalitate de educaţie prin cercetare, inovare şi activare socială, căutând soluţii noi pentru a răspunde unui viitor centrat pe oameni şi pe context.
Inovaţiile uitate sunt artefacte tehnice originale expuse în pavilion. Primul vehicul aerodinamic din lume cu roţi în interiorul caroseriei maşinii, un vehicul electric de la începutul secolului al XX-lea sau instalaţii-concept pentru energia mareelor sunt doar câteva dintre machetele care vor putea fi văzute în Pavilionul României. Cândva, în trecutul uitat, aceste invenţii şi inovaţii au fost blocate din diverse motive politico-economice. În timp ce astăzi peste un miliard de oameni nu au acces la apă potabilă, în urmă cu aproximativ 70 de ani un inventator român, Henri Coandă, a creat o uzină de desalinizare menită să transforme apa de mare în apă potabilă doar folosind energia solară – în 12 ore, 1.600 de litri de apă potabilă, prin intermediul unei instalaţii de 8 mp expusă la soare. Din păcate, inovaţia a stagnat în faza de prototip funcţional, din motive birocratice.
Grădina Instantanee/Banca Genetică de Seminţe este o invitaţie de a imagina experimente arhitecturale împletite cu practica agricolă, în contextul unei viitoare posibile crize alimentare. Banca de seminţe este laitmotivul acestui experiment, expus atât în Pavilionul României, cât şi în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, care devin spaţii ale experienţei simple şi directe, reconstruind atmosfera unei grădini prin sistemul de membrane împletite cu nuiele de alun. Textura şi mirosul de lemn de alun vor fi ingrediente directe ale spaţiului, iar Banca de seminţe va oferi un moment de reflecţie asupra rolului agriculturii urbane în oraşele contemporane. Grădina propune o experienţă şi o analiză a diferitelor forme prin care spaţiul public verde se transformă în România, fiind şi o metaforă universală pentru un anumit spaţiu al regăsirii personale, al interacţiunii cu natura, reiterând faptul că există atâtea tipuri de grădini câte moduri de înţelegere a oraşului există.
Pedagogiile laterale sunt studii de caz contemporane prin care practica arhitecturii extinde domeniul prin cercetare, activare şi educaţie, oferind soluţii incluzive unui mediu uman complex. Aceste studii de caz sunt doar câteva exemple ale unei noi practici de design din România, care, în funcţie de context, dezvoltă noi răspunsuri pentru situaţii particulare.
Instalaţia "Co-Future Thinking" - intrând în pavilion, vizitatorii sunt invitaţi la un dialog de idei şi un brainstorming spaţial, completat cu o instalaţie-receptor prin intermediul căreia aceştia vor avea ocazia să împărtăşească, la finalul expoziţiei, o idee despre viitor, printr-un desen sau câteva cuvinte.
Bienala de la Veneţia este unul dintre cele mai prestigioase evenimente culturale internaţionale dedicate expresiei artistice în domeniile artelor vizuale, arhitecturii, muzicii, teatrului, dansului şi cinematografiei. Fiecare ediţie oferă un mix de proiecte artistice reprezentative din fiecare ţară participantă. Participarea României la Bienala de la Veneţia ilustrează un dialog cultural cu lumea artei contemporane internaţionale, iniţiat cu peste 100 de ani în urmă, când a fost prezentă pentru prima dată la acest eveniment.
În cadrul celei de-a XVIII-a ediţii a Bienalei Internaţionale de Arhitectură de la Veneţia vor fi organizate 64 de pavilioane naţionale (27 în Padiglioni ai Giardini, 22 la all'Arsenale şi 14 în centrul istoric al Veneţiei).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
