Catedrala romano-catolică din Piaţa Unirii din Timişoara îşi redeschide porţile după patru ani de zile în care fiecare detaliu a fost restaurat. Lucrările au început în anul 2019 şi s-au finalizat acum, după perioade lungi de pauze din cauza pandemiei de COVID-19.
Evenimentul de deschidere al catedralei va avea loc sâmbătă, 22 aprilie, când 240 de invitaţi vor fi prezenţi în interiorul lăcăşului de cult şi alţi peste 300 de credincioşi vor putea urmări pe ecrane slujba care va fi susţinută în trei limbi - română, germană şi maghiară.
O a două slujba va avea loc duminică, 23 aprilie, atunci când va fi celebrat hramul catedralei, Sfântu Georghe.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
După cele două mari evenimente care vor marca redeschiderea Domului, acesta va rămâne deschis pentru credincioşi şi turişti deopotrivă.
”Sâmbătă, la ora 9.30 va fi prezentată catedrala şi slujba propriu-zisă cu peste 20 de episcopi din mai multe confesiuni va începe la ora 10.00. În timpul sfintei liturghii vom unge aceste 12 cruci care sunt cruci de la consacrare. Trebuie ştiut că aceste cruci sunt cele originale. Când au renovat au vopsit, au zugrăvit şi au făcut cruci mai mici şi când restauratorii au observat, atunci pe acele cruci le-au luat de acolo şi au ieşit la iveală aceste 12 cruci. De ce sunt 12? Eu cred că pentru că biserica este construită pe temelia celor 12 apostoli şi de aceea, biserica reprezintă întreagă biserica care e construită sau este clădită pe cei 12 apostoli Duminică vom sărbători hramul bisericii, de Sfântul Gheorghe. Aşa că va fi la ora 11.00 o liturghie pontificală adică episcopul va celebra. Apoi se vor ţine predicile în trei limbi. Cripta nu va fi deschisă tot timpul, numai la cerere, când vor vizitatorii extra să viziteze cripta că nu poţi să ţii un om acolo, la cripta. Acolo avem defuncţii noştri. Cripta se vizitează pentru că scrie că aici e mormântul unor personalităţi care au fost cunoscute şi vor să viziteze unii. Alţii poate vor să se roage pentru cei care acolo sunt înmormântaţi”, a declarat Iosif-Csaba Pal, episcop de Timişoara.
Cele 12 cruci de consacrare reprezintă şi una dintre surprizele pe care le-au avut restauratorii în timul lucrărilor.
”În clipa în care, după toate vicisitudinile, că au mai venit şi tătarii, au mai fost tot felul de lucruri până în 1780 - 1790 au mai fost invazii scurte şi asta a însemnat şi mici incendii. Ideea este că la 1802 sau 1803 se face prima foarte mare sfinţire. Cu ocazia aia vine episcopul şi pune mâna pe 12 locuri, acolo se pictează o cruce. Astea sunt. Acestea sunt originaele.
În 1903 s-a mai pus o cruce, dar toate erau mai mici de dată asta şi în 1880, Multaler care a pictat tot ce era aici, aşa cum ştiţi, cu gri, a pus şi el o cruce. Atunci rând pe rând la bisturiu atât am scos, până am ajuns la asta. Dacă observaţi, materia pe care am pus-o aici, marmorinul, este un praf de marmură de Carrara, băgat în var hidraulic şi bineînţeles clivisit şi pictat cu până de gaşcă, direct pe umed, că să nu se mai setarga veci, fiindcă asta carbonateaza. Vărul hidraulic carbonateaza instantaneu. Într-o ora nu mai puteai să le speli, dacă le-ai greşit”, a explicat prof. dr. Ioan Darida, specialist restaurator în pictură murală şi pictură pe lemn.
Lucrările la Domul româno-catolic au fost făcute cu bani europeni.
”Au fost mai multe prelungiri, dar e de aşteptat la astfel de proiecte. În general la proiectele care sunt cu această zona de reabilitare şi recondiţionare necesită mai mult timp decât s-a estimat. Dar oricum proiectul este în parametrii programului. Deci nu avem emoţii că suntem la finalul programului şi nu îl terminăm. El mai are mici finisaje care nu mai sunt consistente. În special afară se mai lucrează”, a declarat Sorin Maxim, directorul ADR Vest.
Lucrările la Catedrala Sfântul Gheorghe, cea mai frumoasă clădire în stil baroc din Timişoara, au început în 2019. S-a mers pe două direcţii, cea de arhitectură şi cea a componentelor artistice.
Valoarea totală a lucrărilor de la Domul Catolic din Timişoara este de 21.767.121,96 de lei. Finanantarea nerambursabilă a fost de 21.316.962,01 lei, dintre care 2.827.760,26 lei provin din bugetul naţional, iar 18.489.201,75 provin din Fondul European de Dezvoltare Regională. Reabilitarea lăcăşului de cult simbol al Timişoarei a fost realizată de firma Constructim.
Construcţia Domului româno – catolic din Piaţa Unirii din Timişoara a început în anul 1736 şi s-a încheiat în 1774. Acesta este cel mai important monument baroc din Banat în care slujbele se ţin în limbile română, maghiară şi germană. Datorită acusticii deosebite, aici au loc concerte de orgă sau de muzică sacră. Orga a fost construită în atelierele Wegenstein din Timişoara.
În timpul războiului ruso-austro-turc, între anii 1788 – 1791, Domul a fost depozit militar şi a servit şi că depozit de sare.
În anul 1849, în timpul asediului din războiul dintre tânăra Republică Maghiară şi Monarhia Austriacă, un proiectil a lovit acoperişul domului, perforând bolta. În acel moment, biserica era plină de refugiaţi civili, însă nu a existat nicio victima, fapt considerat la acea vreme o minune cerească.
Pentru prima dată s-a slujit în Dom în anul 1754, deşi clădirea era încă destul de departe de faza finală.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
