Ministrul Culturii, Corina Şuteu, a declarat pentru News.ro că dosarul privind includerea pelerinajului de la Şumuleu Ciuc, cea mai mare manifestare religioasă şi culturală a secuilor, în patrimoniul cultural imaterial al umanităţii de către UNESCO, a fost amânat pentru o completare.
Ministrul Culturii, Corina Şuteu, a precizat pentru News.ro că "dosarul a fost amânat, nu anulat, ci amânat pentru o completare".
Ulterior, ministerul Culturii a transmis un comunicat în care afirmă fără detalieri că "acestui dosar i se vor aduce completări şi va fi rediscutat la următoarea întrunire a Comitetului Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial".
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), întrunită în Etiopia, la Addis Abeba, nu a inclus Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc pe lista Patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO.
În urmă cu patru ani, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, în calitate de ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional, a propus includerea pe lista Patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a celei mai mari manifestări religioase şi culturale a secuilor.
În toată această perioadă au fost mai multe tentative de a împiedica materializarea acestei iniţiative, iar acum, în decembrie 2016, aceste încercări au reuşit. Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc nu se poate bucura de recunoaştere şi protecţie internaţională, se arată într-un comunicat al UDMR.
”Pentru noi, decizia luată de UNESCO este demoralizantă şi revoltătoare, în acelaşi timp”, a declarat Kelemen Hunor, conform sursei citate.
Joi, de Ziua Naţională a României, UNESCO a inclus în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova, potrivit unesco.org.
”O expresie a creativităţii, identităţii şi coeziunii sociale, tehnicile au fost transmise din generaţie în generaţie în unele familii, dar şi de ateliere şi instituţii de învăţământ”, arată site-ul UNESCO.
Ministerul Culturii a subliniat în comunicatul de presă transmis vineri că "România a convins experţii internaţionali asupra valorii universale de necontestat a tehnicilor tradiţionale de realizare a scoarţei şi a rolului pe care îl au în îmbogăţirea diversităţii culturale şi a creativităţii umane".
La reuniune participă o delegaţie a României formată din experţi şi condusă de către Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii. În intervenţia sa, demnitarul român a mulţumit comitetului pentru decizia luată şi a menţionat că "astăzi, atât România, cât şi Republica Moldova fac un pas înainte spre o mai bună înţelegere a importanţei protejării valorilor culturale comune pentru generaţiile ce vor urma”.
Pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultiural Imaterial al Umanităţii, România a mai fost înscrisă cu: ”Ritualul Căluşului” (2008), ”Doina” (2009), ”Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu” (2012), ”Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova” (2013) şi ”Jocul fecioresc” (2015).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
