Cea mai mare expoziţie Brâncuşi va fi organizată la Timişoara, anul viitor, când oraşul este Capitală Europeană a Culturii. Evenimentul se va desfăşura la Muzeul de Artă, în condiţii excepţionale de securitate. Costurile depăşesc două milioane de euro.
Expoziţia Brâncuşi este programată în perioada 30 septembrie 2023 - 28 ianuarie 2024, în anul 2023 Timişoara fiind Capitală Europeană a Culturii. Opere de artă semnate de Brâncuşi, precum Ecroseu, Capete de copii, Prometeu, Muza adormită, Domnişoara Pogany, Piatră de hotar - din seria Sărutul, Rugăciune, Măiastra, Pasăre în văzduh, Coloana fără sfârşit III, diferite desene, guaşe şi fotografii realizate de Constantin Brâncuşi vor putea fi văzute.
Evenimente
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Operele vor fi aduse la Timişoara în condiţii de maximă securitate, iar pentru aceasta autorităţile din Timiş au în vedere inclusiv un parteneriat cu Jandarmeria Română.
Costurile unei astfel de expoziţii se ridică la aproximativ un milion de euro pentru amenajările necesare la Muzeul de Artă din Timişoara, gazda evenimentului, şi un milion de euro pentru amenajarea efectivă a expoziţiei. Ministerul Culturii intenţionează să obţină o garanţie guvernamentală pentru operele ce vor fi expuse.
"Peste tot este foarte greu de organizat, pentru că numărul sculpturilor lăsate de Brâncuşi este destul de redus. Brâncuşi n-a sculptat mult, pentru că el, în momentul în care nu era mulţumit de o anumită operă, o distrugea, o arunca la pubelă. Brâncuşi nu păstra rebuturi în atelierul lui. Tot ce a păstrat a fost pentru că era convins că era o operă care să-l reprezinte (…) De aceea, au rămas foarte puţine opere, în catalogul rezonat al operelor sculptate sunt în jur de 230-240 de sculpturi. Se includ aici sculpturile din ghips, pentru Brâncuşi ghipsul era o operă originală, sculpturile în bronz şi cele în marmură, care sunt foarte rare. Aceste sculpturi au intrat în patrimoniului Muzeului de Artă din Philadelphia, care este un muzeu foarte bogat în sculpturi de Brâncuşi, introduse de Marcel Duchamp, prietenul lui Brâncuşi, care l-a promovat pe el în America, la Muzeul de Artă Modernă din New York, la Muzeul Guggenheim şi mai ales la Centrul Pompidou, la Muzeul de Artă Modernă care aparţine Centrului Pompidou”, a declarat Doina Lemny, curatorul expoziţiei de la Timişoara.
Oameni specializaţi vor monta această expoziţie, la Timişoara.
"Va trebui să facem apel la oameni specializaţi, care pot să instaleze o lucrare de Brâncuşi. Fiind foarte fragile, sunt oameni… de exemplu, şi la Centrul Pompidou, am lucrat cu anume echipe. Nu toţi instalatorii pot să facă acest lucru. Sunt societăţi private, trebuie plătiţi, cu instalatori specializaţi în opera lui Brâncuşi. Eu am lucrat, când am instalat atelierul, cu doi instalatori pe care îi şi numeam «fiii lui Brâncuşi». Îmbrăţişau operele, pur şi simplu, pentru că le cunoşteau şi le instalau cu căldură”, a adăugat Doina Lemny.
Potrivit Doinei Lemny, în jur de 20-25 de sculpturi ale lui Brâncuşi, din colecţii private şi de stat, vor fi aduse la Timişoara din Anglia, Elveţia, Franţa şi România.
Ovidiu Sandor, preşedintele Fundaţiei Art Encounters şi comisarul expoziţiei, a explicat că cea mai recentă expoziţie cu operele lui Constantin Brâncuşi, în România, a avut loc în anul 1970.
Organizarea unei astfel de expoziţii presupune şi investiţii din partea Consiliului Judeţean Timiş, principalul organizator al evenimentului.
"E necesar a investi în echipamentele de climatizare, de gestionare automată a temperaturii, în alarmarea în caz de incendiu şi în securitatea şi protecţia edificiului, a ceea ce se află înăuntru. Noi am început investiţiile încă de anul trecut, am finalizat partea de climatizare şi de temperatură controlată, iar anul acesta se finalizează cu celelalte investiţii (…) Partea de investiţii costă cel puţin un milion de euro, acum cu creşterile la materiale ne aşteptăm să mai crească costurile, iar încă un milion pe partea de organizare. Din partea de organizare ne aşteptăm să mai facem nişte economii, dacă obţinem o garanţie guvernamentală pentru a economisi sumele de bani pe care trebuie să le dăm pentru asigurarea acestor lucrări”, a declarat Alin Nica, preşedintele CJ Timiş.
Momentan, la Muzeul de Artă s-au schimbat, potrivit directorului Filip Petcu, 80 de camere de supraveghere şi s-au făcut investiţii în sisteme de detecţie a variaţiilor de temperatură şi umiditate.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
