„Cavalleria Rusticana” şi „Pagliacci”, ambele în regia lui Ion Caramitru, în cea de-a doua săptămână din aprilie la ONB

Două titluri reprezentative ale curentului muzical verdist se vor juca în cea de-a doua săptămână din luna aprilie pe scena Operei Naţionale Bucureşti. „Cavalleria Rusticana” de Pietro Mascagni şi „Pagliacci” de Ruggiero Leoncavallo, ambele în regia lui Ion Caramitru, vor avea două reprezentaţii pe 12 şi 13 aprilie, de la ora 18.30.

„Cavalleria Rusticana” şi „Pagliacci”, două titluri într-o singură seară, Mascagni şi Leoncavallo, doi exponenţi ai verismului - ultima epocă romantică italiană -, sunt un diptic care figurează în repertoriul curent al teatrelor de gen, de cele mai multe ori în această formulă.

Acţiunea din „Cavalleria Rusticana” se petrece chiar în ziua de Paşte, la sfârşitul anilor 1890, şi este prima operă relevantă strict pentru estetica veristă, fiind concisă, cu o scriitură rafinată, sinceră şi cu o excepţională capacitate de convingere.

În „Pagliacci”, Leoncavallo oferă publicului o frântură din viaţa artiştilor care, dincolo de scenă, se confruntă cu dureri şi bucurii similare cu cele ale spectatorilor lor. Opera relevă excepţionalele calităţi de poet şi dramaturg ale autorului, dar şi o fantastică compoziţie melodică.

Pe 11 aprilie, începând cu ora 19.00, Studioul Experimental în Artele Spectacolului Muzical „Ludovic Spiess” prezintă în cadrul seriei „Maeştri şi discipoli” Recitalul de primăvară, coordonat de către Maestra Silvia Voinea şi susţinut de discipolii maestrei, Claudia Caia, Gabriela Daha, Miruna Dascălu, Alexandra Dracea, Raluca Mălăeru, Alexandru Nagy, Nicoleta Nistor, Cătălin Petrescu, Matei Tudose, acompaniaţi la pian de Alexandru Burcă.

Soprana Silvia Voinea a strălucit timp de trei decenii sub luminile rampei, într-o carieră începută cu rolul Yniold din „Pelleas şi Melisande” de Claude Debussy şi încheiată cu Ofelia din „Hamlet” de Pascal Bentoiu. În primii ani ai carierei, mai precis în 1968, Silvia Voinea a beneficiat de o perfecţionare în repertoriul mozartian la Weimar, sub îndrumarea profesorului Walter Ludwig. Atunci a luat naştere ataşamentul său pentru Mozart, din creaţia căruia a interpretat: Bastienne din „Bastien şi Bastienne”, Madame Hertz din „Directorul de teatru”, Regina Nopţii din „Flautul fermecat”, Blonda şi Konstanze din „Răpirea din Serai”, Despina din „Cosi fan tutte”, Zerlina din „Don Giovanni” şi Susanna din „Nunta lui Figaro”.

În istoria liricii româneşti, Silvia Voinea a rămas singura soprană de coloratură care a susţinut, timp de 20 de ani, în aceeaşi stagiune, cele trei mari roluri destinate acestui tip de voce: Lakme, Lucia di Lammermoor şi Regina Nopţii. Publicul nu o poate uita însă nici în celelalte 35 de opere interpretate în 1800 de seri, printre care: „Rigoletto”, „Traviata”, „Don Pasquale”, „Bărbierul din Sevilla”, „Romeo şi Julieta”, „Pelleas şi Melisande”, „Paiaţe”, „Boema”, „Ariadna la Naxos”, „Cavalerul rozelor”, „Căsătoria secretă”, „Liliacul”. Vocea sa cristalină cu o precizie intonaţională de instrument, tehnica de cânt şi dezinvoltura jocului actoricesc au făcut ca, timp de 15 ani, să fie oaspete permanent la Opera Comică şi la Opera de Stat din Berlin, la Semperoper din Dresda, la Teatrul Regal din Liege şi la Opera din Klagenfurt.

În 1998, Silvia Voinea s-a despărţit de scenă, moment despre care spunea cu umor: „Am gândit că ea trebuie să se producă în plină glorie, când mai eram încă în formă vocală, când încă nu aveam prea multe riduri. Îmi place apusul, dar prefer o eclipsă totală de soare, în plină zi.” Din 1990, Silvia Voinea împărtăşeşte tainele cântului său studenţilor de la Universitatea de Muzică Bucureşti.

Prin programul „Maeştri şi Discipoli”, Studioul Experimental în Artele Spectacolului Muzical „Ludovic Spiess” îşi propune să aducă în atenţia publicului tradiţia şcolii româneşti de canto.

Concertul din 11 aprilie cuprinde arii şi duete din creaţia următorilor compozitori: Donizetti, Gounod, Bernstein, R. Strauss, Rossini, Thomas, Bock, Lopez, Sorozábal, Dendrino şi alţii. Tinerii interpreţi vor fi acompaniaţi de pianistul şi profesorul Alexandru Burcă.
 

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.