Câteva spicuiri de pe fluxul de ştiri ne creează contextul în care se găseşte sectorul forestier şi al industriei lemnului la jumătatea anului 2022:
· cu o creştere de preţuri de 39,01% conform INS, prelucrarea lemnului se regăseşte în topul creşterilor pentru producţia industrială. Ecartul între evoluţia anuală a preţurilor producţiei industriale la intern (+60,38%) şi a celor de pe piaţa externă (+24,25%), ne spune INS, a rămas semnificativ, şi aceasta este situaţia şi pentru prelucrarea lemnului. De ce sunt atât de mari creşterile de preţ pe piaţa internă? De ce este piaţa atât de tensionată?
· indicii producţiei industriale pentru industria lemnului şi industria mobilei arată a şasea lună de scădere consecutivă, cu un nivel cumulat al producţiei pentru perioada 01.01.2022 -31.01.2022 faţă de perioada 01.01.2021 -31.01.2021 de 90%, ceea ce în contextul creşterilor de preţuri menţionate mai sus înseamnă o scădere a producţiei cantitative de 45%. O scădere dramatică a producţiei.
· preţurile resursei de lemn fasonat în România sunt mai mari cu minim 50-60% faţă de preţurile maximale din Europa.
Concluzia este evidentă: ne aflăm într-o criză de aprovizionare cu resursă pe piaţa lemnului din România.
În ultima perioadă sunt foarte multe informaţii care confirmă eficienţa măsurilor de combatere a tăierilor ilegale. Ultimele măsuri, adoptate prin modificarea HG 497/2020, respectiv upgrade-ul SUMAL 2.0 cu obligarea celor care transportă peste 20 m3 anual să devină transportatori profesionişti vor produce efecte majore. Numărul estimat al micilor transportatori înregistraţi în SUMAL, asupra cărora măsura ar putea avea impact, este de 130.000. Sunt paşi înainte pentru o piaţă corectă a lemnului de foc.
Măsurile de combatere a tăierilor ilegale sunt bune, dar necesarul de lemn în piaţă rămâne , atât pentru aprovizionarea cu lemn de foc a populaţiei cât şi pentru aprovizionarea industriei lemnului.Insuficienţa lemnului legal lasă loc şi crează piaţă pentru lemn ilegal.
De ce recolta de lemn este atât de mică în România?
În prezent se recoltează în România aproximativ 60% din creşterea anuală a pădurilor, mult sub media europeană de peste 70%. În opinia specialiştilor din sector şi din mediul universitar, această recoltă ar putea fi crescută în mod sustenabil de la media de 18-19 milioane m3 anual din ultimii ani, către 25-26 milioane m3 anual.
Inventarul Forestier Naţional arată o acumulare netă de 133 milioane m3 între ciclurile Inventarului, respectiv 133 milioane m3 într-o perioadă de 5 ani sau 26 milioane m3 acumulare netă anual.
Raportul Consiliului Concurenţei privind piaţa sectorială a lemnului arată că producţia de masă lemnoasă, lemn rotund, raportată la hectar de fond forestier, în Cehia, Germania, Franţa şi Polonia, este de două sau chiar trei ori mai mare decât în România. Acest rezultat se obţine în aceste ţări printr-un management activ al pădurilor: executare a lucrărilor de îngrijire a pădurii, accesibilizare a arboretelor, mobilizarea masei lemnoase din lucrările de îngrijire, recoltare a masei lemnoase la vârste optime.
În România se recoltează anual sub posibilitatea dată de amenajamentele silvice, care este de 22 milioane m3 pentru pădurile pentru care legea obligă la elaborarea de amenajamente silvice, conform Raportului Starea Pădurilor 2019 publicat de Ministerul Mediului. La această valoare trebuie adăugată posibilitatea pădurilor neamenajate, în suprafaţă de aproximativ 500.000 ha, stabilită prin Codul Silvic la 5 m3/an/ha, rezultând o posibilitate suplimentară de 2,5 milioane m3 şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, în suprafaţă de 500.000 ha şi alte 700.000 ha arbori izolaţi, din care poate proveni o recoltă suplimentară de 2,5 milioane m3.
Posibilitatea totală actuală, legală, a pădurilor României este de minim 25-26 milioane m3. Prin recoltarea sub posibilitate, s-a acumulat o mare rezervă neexploatată. Dacă ne raportăm la pădurile proprietate publică administrate de Romsilva, posibilitatea dată de amenajamente este de 11 milioane m3, posibilitatea luând în considerare rezerva este de 13 milioane m3, cota de recoltă fiind stabilită arbitrar la nivelul de 9,5 milioane m3.
30% din fondul forestier al României are un grad de accesibilitate redus, cu distanţe de scos apropiat al lemnului de peste 1,2 km. Prin construcţia de drumuri forestiere, mobilizarea sustenabilă a masei lemnoase din aceste păduri poate creşte semnificativ.
Este de remarcat şi volumul redus de masă lemnoasă recoltat prin lucrări de îngrijire a pădurii, în special rărituri. Ultimele cifre disponibile din 2019 conform raportului Starea Pădurilor cifrează volumul recoltat din lucrări de rărituri la 3,9 milioane m3, volum foarte mic dacă îl raportăm la suprafaţa de peste 5 milioane ha păduri aflate în clasele de vârstă II- IV, vârste la care trebuie executate aceste lucrări, cu un volum posibil de extras de minim 6 milioane mc. Este bine-cunoscută şi subevaluarea volumelor posibil de extras prin lucrări de rărituri prin amenajamente, în condiţiile inventarierilor arboretelor volumele medii/ha, aşa cum ne arată şi Inventarul Forestier Naţional, sunt mult mai mari, şi implicit volumele de extras prin lucrări de rărituri sunt mai mari.
O subliniere aparte trebuie făcută legat de volumul mic al recoltei din fondul forestier proprietate privată al persoanelor fizice, cu suprafeţe de sub 30 ha şi din vegetaţia din afara fondului forestier. Totalul acestor categorii de păduri - peste 1,5 milioane ha, de pe care se recoltează anual legal doar 1,2 milioane m3, un indice de recoltă mediu de sub 1 m3/an/ha, cu efect direct în amplificarea deficitului de lemn de foc în zona rurală.
Investiţiile strategice în sectorul pădure-lemn pot avea efecte durabile asupra economiei, societăţii şi mediului
Este foarte bine că se implementează măsuri de combatere a tăierilor ilegale. Pot fi chiar mai eficiente şi mai ţintite pentru a se prinde hoţii şi a nu încărca cu sarcini administrative inutile activităţile economice.
Dar obiectivul principal nu poate fi decât a susţine concretizarea potenţialului sectorului pădure-lemn de a susţine dezvoltarea socio-economică.
Iar acest potenţial este uriaş, ne arată un studiu elaborat de INCDS „Marin Drăcea” şi Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn. Studiul este intitulat Sectorul pădure-lemn în contextul schimbărilor climatice şi contribuţia acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic şi poate fi descărcat gratuit pe site-ul www.pro-lemn.ro/studiu-incds-prolemn/
Între concluziile studiului privind impactul sectorului pădure-lemn:
· Impact economic şi social: o contribuţie în PIB de 3,5%, 16% din industria României, 142.000 locuri de muncă.
· Impact energetic: Biomasa lemnoasă furnizează 62% din energia regenerabilă produsă de România.
· Impact asupra efectelor schimbărilor climatice: sectorul este echivalentul a 50 milioane tone CO2 sechestrate sau evitate a fi emise, cu o valoare de piaţă în certificate de carbon de 4 miliarde de Euro.
Cu toate acestea, sectorul suferă din cauza subfinanţării, sumele alocate pentru dezvoltarea sectorului din uriaşele sume disponibile in Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă sau Planul Naţional Strategic sunt modice.
Dar efectul de multiplicare al investiţiilor în acest sector este unic. O abordare raţională şi pragmatică, cu susţinere financiară ţintită, poate avea efecte majore:
· Cu 1 miliard de Euro investiţi, care ar putea fi alocaţi din Fondul de Mediu, pentru o primă unică de includere a păşunilor împădurite în fond forestier de 2.500 Euro/ha, ar putea fi extinsă suprafaţa fondului forestier naţional cu 400.000 ha.
· Cu 1 miliard de Euro din PNRR investiţi în accesibilizarea pădurilor, infrastructură de depozitate şi sortare şi în executarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, ar putea fi redus impactul de mediu al recoltării masei lemnoase şi s-ar putea recolta sustenabil la nivelul posibilităţii stabilite prin amenajamentele silvice, respectiv minim 22 milioane m3 anual.
· Cu 1 miliard de Euro din componenta pentru energie regenerabilă a PNRR, investiţi în creşterea cu numai 25% a randamentului energetic pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, s-ar elibera pentru utilizare în cogenerare echivalentul a 10.000.000 MWH biomasă, cantitate suficientă pentru salvarea şi trecerea tuturor SACET-urilor pe cărbune din oraşele mari pe biomasă, concomitent disponibilizării unei cantităţi suplimentare de 2 milioane m3 din acestă resursă pentru utilizare în produse din lemn, conform principiului utilizării în cascadă a resursei de lemn.
În mod cert, sectorul pădure-lemn are un potenţial enorm de a susţine durabil dezvoltarea socio-economică a României, precum şi eforturile de combatere a schimbărilor climatice. Sectorul este o componentă esenţială a noii bioeconomii bazate pe resurse regenerabile. Lemnul este una dintre aceste resurse naţionale, disponibilă local, a cărei importanţă a crescut exponenţial odată cu perturbarea multor fluxuri de aprovizionare globale.
xxxx
Pentru mai multe detalii:
Cătălin Tobescu
Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn
catalin.tobescu@pro-lemn.ro
+40 758 979 531
Despre Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn
Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicaţii industriale. Constituită în 2020, Asociaţia numără în prezent peste 30 de membri – companii din industria de prelucrare a lemnului. Mai multe despre AIL – Prolemn: www.pro-lemn.ro
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
