Profesorul Dragoş Iliescu a prezentat, miercuri, rezultatele Testului Naţional de Alfabetizare Matematică, explicând că 35% din populaţie se află într-o zonă de risc masiv sau funcţionare limitată. ”La finalul claselor primare, România stă mult mai bine decât ne-am aştepta. Pare că se rupe ceva la gimnaziu şi asta pare să se accelereze la liceu. Plecăm de la un analfabetism funcţional de undeva la 20-25% şi ajungem la aproape 50% în liceu”, a arătat el.
Literaţia numerică reprezintă capacitatea de a înţelege, interpreta şi utiliza informaţii matematice în diverse contexte ale vieţii cotidiene, profesionale şi sociale. În activităţile zilnice, aceasta implică, printre altele, capacitatea de a calcula dobânzile bancare, interpretarea tarifelor la utilităţi, compararea ofertelor comerciale sau estimarea costurilor pentru diferite produse şi servicii, se arată într-un comunicat al organizatorilor.
”Testul de Alfabetizare Matematică evaluează capacitatea de a raţiona şi aplica matematica în situaţii reale. Termenii «literaţie numerică» şi «numeraţie» sunt larg folosiţi în literatura ştiinţifică pentru a descrie competenţele numerice esenţiale. Ne-am propus ca prin acest test să măsurăm nu doar dacă un elev este funcţional numeric, ci şi gradul competenţei sale, permiţând o evaluare detaliată pe un spectru larg, de la nivel scăzut la avansat. În lipsa unui standard clar privind nivelul minim acceptabil de numeraţie, a fost necesară colectarea de date extinse pentru a defini empiric pragurile de competenţă şi a asigura o evaluare riguroasă. Procesul a condus la stabilirea unor praguri clare pentru identificarea atât a dificultăţilor numerice severe, cât şi a performanţelor superioare, permiţând utilizarea testului pentru screening iniţial şi monitorizarea progresului în timp”, a explicat Dragoş Iliescu.
Cele cinci categorii de funcţionalitate trasate în raport pentru fiecare clasă sunt: A (excelentă), B (bună), C (limitată), D (foarte limitată), E (risc major), unde categoriile D şi E reprezintă analfabetism numeric funcţional, iar categoriile A, B şi C reprezintă funcţionalitate numerică.
Analfabetismul numeric creşte constant, de la o medie de 25% la clasele primare, la o medie de 36% la clasele gimnaziale şi de 46% la clasele liceale. Băieţii prezintă, în general, un nivel mai bun de funcţionalitate numerică faţă de fete, diferenţa menţinându-se constantă de la un ciclu şcolar la altul.
S-au observat diferenţe crescute ale analfabetismului funcţional numeric în funcţie de mediul de provenienţă. Astfel, elevii din mediul rural prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric, cu 58,16%, în timp ce elevii din urbanul mare înregistrează cele mai scăzute niveluri, de 22,23%. În ciclul primar, analfabetismul numeric este deja foarte ridicat în rural (42,86%), comparativ cu urbanul mare (15,45%). Diferenţele persistă şi se accentuează pe măsură ce elevii avansează în ciclurile următoare, de gimnaziu şi liceu.
”Această primă ediţie a Raportului naţional privind alfabetizarea matematică a elevilor din România ne arată unde suntem. Pentru AVE, este foarte importantă măsurarea progresului elevilor, de aceea vom realiza astfel de rapoarte şi în anii următori. Avem un instrument modern de măsurare, accesibil online, pus gratuit la dispoziţia tuturor celor interesaţi, care ne permite să personalizăm abordările educaţionale. Astfel, contribuim la dezvoltarea abilităţilor numerice ale fiecărui elev, acestea fiind parte din cele opt competenţe-cheie necesare pentru creşterea personală, educaţie continuă şi integrare profesională. Prin Programul de Transformare a Şcolilor din România, ne propunem să sprijinim şcolile în dezvoltarea competenţelor esenţiale ale elevilor, iar matematica joacă un rol fundamental în acest proces”, a declarat Andreea Nistor, director executiv AVE România.
Rezultatele mai evidenţiază şi o corelaţie strânsă între statutul socio-economic (SES) şi nivelul de funcţionalitate numerică. Elevii din categoria cu cel mai crescut statut (Q1) prezintă cele mai scăzute procente de analfabetism numeric (D+E), în timp ce elevii din categoria cu cel mai scăzut statut socio-economic (Q4) au cel mai ridicat nivel de analfabetism numeric, cu diferenţe marcante între extreme. În ciclul primar, diferenţele sunt relativ mai mici, dar devin mai pronunţate în gimnaziu şi liceu, unde elevii din Q4 sunt semnificativ mai dezavantajaţi decât cei din Q1. Spre exemplu, în liceu, doar 23,63% dintre elevii din Q1 se încadrează în categoria de analfabetism numeric funcţional, comparativ cu 69,76% din Q4.
ŞTIREA INIŢIALĂ - Dragoş Iliescu a prezentat, miercuri, Testul Naţional de Alfabetizare Matematică.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
