Cercetători au noi indicii care îi fac să creadă că a existat apă pe marte, idee care la rândul ei stă la baza teoriei conform căreia Marte a găzduit cândva viaţă.
Robotul Curiosity a trimis probe de sol pe baza cărora cercetătorii de la NASA au ajuns la concluzia că Craterul Gale, unde se află Curiosity, a găzduit cu mulţi ani în urmă o oază.
Examinând datele primite de la Curiosity, care a studiat sedimentele din Craterul Gale, oamenii de ştiinţă cred că acestea conţin săruri minerale, ceea ce înseamnă că aici ar fi existat lacuri sărate.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Pietrele cu săruri minerale sunt rezultatul condiţiilor fluctuante de pe Marte, care a trecut de la un climat umed la cel deşertic îngheţat de astăzi.
Cercetătorii compară formaţiunile geologice din Craterul Gale cu lacurile sărate din zona Altiplano, a Americii de Sud. Râurile care curg dinspre munte în această regiune generează acelaşi tip de schimbări care au fost observate pe Marte.
Cei de la NASA vor acum să înţeleagă când anume s-a schimbat clima pe Marte şi cât de mult a durat tranziţia.
Pentru mulţi cercetători, întrebarea principală s-a transformat din “A existat viaţă pe Marte?” în “Acum cât timp a existat viaţă pe Marte?” sau “Când au fost condiţii bune pentru viaţă pe Marte?”
Curiosity analizează pietrele din Craterul Gale şi trimite datele către NASA. Acest crater a fost special ales în speranţa că deţine indicii cu privire la evoluţia climatului de pe Marte. Următorul pas este trimiterea Curiosity către zone cu un grad mai mare de înclinare al rocilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
