Unul dintre cele două aparate de anestezie ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova este defect. Au fost operaţi doar pacienţii consideraţi urgenţe. Managerul afirmă că situaţia va fi rezolvată în această seară

Dr. Eleodor Daniel Cârstoiu, medic primar chirurgie pediatrică şi ortopedie pediatrică de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova a explicat pentru News.ro faptul că un aparat de anestezie de la unitatea sanitară s-a stricat. Dr. Cârstoiu: “ Absenţa acestui senzor face ca actul medical să fie supus unei lipse de predictibilitate”

 

“Unul din cele două aparate de anestezie pe care le avem în blocul operator are defect un senzor de oxigen, absenţa acestui senzor face ca actul medical  să fie supus unei lipse de predictibilitate, adică medicul anestezist nu poate să măsoare toţi parametrii şi atunci anestezia nu mai poate fi dată în condiţii optime de securitate pentru pacienţi şi noi credem că pentru pacienţi, pentru cei cronici, pentru că urgenţele le vom rezolva având încă un aparat de anestezie, nu punem în pericol urgenţele, dar pentru pacienţii care sunt cronici este necesar ca actul medical să se desfăşoare în condiţii de maximă siguranţă pentru ei, fără să aducem niciun risc care este din afara actului medical. 

S-a constatat ieri, pacienţii cronici au fost amânaţi, nu s-au rezolvat decât urgenţele, findcă nu mai avem decât un singur aparat care să fie conform normelor de utilizare. 

E o problemă care nu ţine de managementul local, ţine de managementul general. În România, cel puţin în ultimii ani, s-au făcut achiziţii de aparatură medicală dar de obicei această aparatură este fără mentenanţă, fără întreţinere, de fiecare dată când apare o defecţiune, lanţul birocratic face ca defecţiunea să fie remediată într-un timp care nu este chiar cel normal. 

Aici trebuie umblat, contractarea în special a aparaturii medicale trebuie făcută în aşa fel încât să nu apară timpi morţi, în lumea asta largă au apărut diverse modalităţi , există leasinguri operaţionale, diverse industrii, nimeni nu mai cumpără aparatură de înaltă performanţă fără să fie sigur că pe perioada de garanţie, de utilizare a lui îl va utiliza la maximum fără sincope. Noi am mai avut probleme cu aparatul de anestezie şi au fost piese mai importante în el, defecte, şi a durat luni de zile până la remedierea acestor defecţiuni. 

În general mentenanţa este asigurată doar pe perioada de garanţie, în momentul când a ieşit din perioada de garanţie, nu am auzit să existe contracte de mentenanţă post-garanţie. 

Managerul nostru este un om săritor, dar pentru aşa ceva, în momentul în care a ieşit din garanţie, urmează licitaţii, lucrurile se întind în timp, spre binele nimănui. 

La noi, ( n.red. in general, în spitalele din ţară), cu licitaţii făcute pe bucăţele, nu suntem ca în alte părţi, unde într-un spital aparatura medicală este aproape toată de la aceeaşi firmă, există un om plătit de firma respectivă să aibă grijă de aparatură, să o verifice permanent”, relatează medicul.

 

Medicul primar de chirurgie pediatrică Daniel Cârstoiu spune că astfel de situaţii se întâmplă şi pentru că actul medical este subfinanţat în România, mare parte din bugetele spitalelor mergând la plata salariilor personalului medical. 

 

“Actul medical în România este subfinanţat. Se poartă o discuţie că mare parte din banii pe care îi primim la sănătate se duc pe salarii, da, este o realitate, dar în toată lumea asta, cel puţin pentru spitale, chiar şi pentru Franţa, Germania, Anglia, 70% din bugetul unui spital se duce către salarii, dar ce buget are acel spital, noi nu avem, desi salariile s-au mărit, noi nu avem normativul de personal adaptat la situaţia în care ne aflăm, la actul medical care se practică în fiecare spital, sănătatea este subfinanţată, mai nou este pe masa Guvernului o Ordonanţă în care bugetarea a 4000 de paturi din sectorul public va fi mutată în sectorul privat, unde aceste paturi, care sunt subvenţionate de Casa de Asigurări, vor avea şi coplată, adică nu orice cetăţean al României va ajunge să fie tratat într-un pat de spital privat, spitalele private vor putea să-şi adauge cofinanţare la ce nivel consideră dumnealor că este necesar şi la ce nivel acceptă şi plătitorul, va fi ca un fel de licitaţie, cei care au bani vor putea să se trateze în spitalele private folosind şi bani publici, cei care nu au vor rămâne nu ştiu unde, dacă spitalele publice vor rămâne fără finanţarea acestor paturi, care finanţare înseamnă personal medical, medicamente, aparatură medicală pentru că toate sunt legate între ele. 

Lipsurile din sistem sunt cronice deja, vorbim de spitale regionale, vorbim de construcţia de spitale noi, darr noi nici pe cele pe care le avem nu putem să le finanţăm să funcţioneze la un nivel corespunzător, la care se aşteaptă populaţia României în anul 2021”, a declarat pentru News.ro Dr. Cârstoiu. 

 

Medici aduşi din alte judeţe să consulte copii, din cauza lipsei acute de personal medical din sistem. Medicul Daniel Cârstoiu merge de la Craiova la Drobeta Turnu Severin pentru a consulta copii la un spital privat deoarece la Spitalul Judeţean din oraş a mai rămas un singur chirurg pediatru, după ce cel de-al doilea care lucra acolo a ieşit la pensie. Dr. Cârstoiu: “Nu cunoaştem de ce forţă de muncă avem nevoie în domeniul sănătăţii”

 

“Mă îndrept către Drobeta Turnu Severin unde a rămas un singur coleg care mai este în Spitalul Judeţean de Acolo ( n.red un singur chirurg pediatru), volumul de muncă este foarte mare, pacienţii din Severin veneau către Craiova, se mai duc către Timişoara, şi la rugămintea unor colegi din Severin merg acolo ,( n.red la un spital privat din oraş), după-amiază o să consult pacienţi acolo pentru că sunt doctor de copii şi am considerat că este mai bine să mă deplasez eu 120 de kilometri decât familii cu copii mici să plece de dimineaţă ca să se întoarcă seara, doar pentru consultaţii. 

Sunt colegi care au terminat rezidenţiatul, sunt medici specialişti şi nu au loc de muncă, nu s-au scos la concurs. S-a întâmplat şi un fenomen paradoxal. În timpul acestui an şi jumătate de pandemie, examenele de medic specialist au fost amânate, examenele pe post au fost amânate, dar examenul de medic primar s-a susţinut la timp, care medic primar este o etapă profesională din viaţa medicului, în care singurul lucru care se schimbă este statutul tău profesional iar în sistemul public se schimbă şi salarizarea. 

Unde era vorba despre oameni care au rămas fără locuri de muncă, s-a putut găsi amânare, am avut o colegă în cazul căreia între depunerea dosarului pentru concurs şi susţinerea examenului a fost o distanţă de un an, în care ea a stat acasă, a venit pandemia, s-a oprit orice concurs şi concursul s-a reluat după un an. La noi nici utilizarea forţei de muncă în domeniul sănătăţii nu este rezonabilă, nu este corect făcută, sunt zone în care oamenii muncesc 200 şi ceva de ore pe lună şi oameni care stau acasă, nu-I angajează, noi nu cunoaştem la ora actuală de ce forţă de muncă avem nevoie în domeniul sănătăţii, nu ştim predictibilitatea”, a declarat medicul Daniel Cârstoiu de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. 

 

Laurenţiu Ivanovici, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova a explicat News.ro că în cursul acestei seri  aparatul de anestezie urmează să fie reparat. “În această perioadă a pandemiei au fost echipamente care au funcţionat non-stop, avem în curs de achiziţie echipamente” 

 

“Am anunţat deja firma care ne asigură service-ul, în seara aceasta vor veni să schimbe acel senzor stricat. Din cauza uzurii mai pică anumite piese, unele dintre aparate este adevărat că sunt vechi, trebuie schimbate, cel care s-a stricat nu ştiu exact ce vechime are. 

În această perioadă (n.red. a pandemiei), în ATI bineînţeles că au fost echipamente care au funcţionat non stop, practic un an şi trei luni, sunt echipamente care au fost foarte folosite, şi ar trebui înoite, avem în curs de achiziţie astfel de echipamente. Avem în derulare achiziţii în cadrul unui proiect de dotări în Programul Operational infrastructură mare. 

Acum asigurăm urgenţele, asta e important. Numărul de internări în perioada pandemiei a scăzut, dar numărul mediu al internărilor sau al externărilor într-o lună de dinaintea pandemiei era de 4.200 de pacienţi lunar”, a declarat managerul unităţii sanitare.

Urmărește-ne și pe Google News