O nouă specie de dinozaur – „Reptila cu cap turtit din Transilvania”, descoperită în Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului de o echipă internaţională / Dinozaurul a trăit în urmă cu 70 de milioane de ani - FOTO

Universitatea din Bucureşti a transmis, joi, printr-un comunicat de presă, că o echipă internaţională de paleontologi, condusă de Felix Augustin de la Universitatea din Tübingen, din care fac parte conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, Dylan Bastiaans de la Universitatea din Zürich şi cercetătorul independent Mihai Dumbravă din Dorset, a descoperit o nouă specie de dinozaur care a trăit pe actualul teritoriu al Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului.

Acest dinozaur erbivor, numit Transylvanosaurus platycephalus după zona în care au fost găsite fosilele, a trăit în urmă cu aproximativ 70 milioane de ani, precizează echipa condusă de paleontologul Felix Augustin. Descoperirea a fost publicată recent în revista Journal of Vertebrate Paleontology.

“Numele lui Transylvanosaurus platycephalus înseamnă literalmente «reptilă cu cap turtit (plat) din Transilvania». Oasele descoperite, părţi din craniul lui Transylvanosaurus, oferă o perspectivă nouă asupra evoluţiei faunelor europene cu puţin timp înainte de dispariţia dinozaurilor, în urmă cu 66 milioane de ani. Această specie de dinozaur, necunoscută anterior, avea o lungime de aproximativ doi metri, mergea pe două picioare şi aparţinea familiei Rhabdodontidae. Corpul noului dinozaur era de mici dimensiuni, la fel ca şi în cazul altor dinozauri descoperiţi pe teritoriul Ţării Haţegului, cunoscuţi deja sub numele de «dinozauri pitici»”, se arată în comunicat.

Paleontologul Felix Augustin a precizat că resursele limitate de hrană ce erau disponibile în aceste părţi ale Europei, la acel moment, au dus la reducerea dimensiunii corpului acestor animale.

Universitatea din Bucureşti a explicat că în cea mai mare parte a Cretacicului, care s-a întins pe o perioadă cuprinsă între 145 şi 66  de milioane de ani în urmă, Europa a fost un arhipelag tropical. Transylvanosaurus trăia pe una dintre numeroasele insule ale arhipelagului, alături de alţi dinozauri pitici, crocodili, ţestoase şi pterozauri.

”Cu fiecare specie nou descoperită, infirmăm ipoteza larg răspândită conform căreia fauna din Cretacicul târziu ar fi avut o diversitate redusă pe actualul teritoriu european”, a adăugat paleontologul Felix Augustin.

“În timpul Cretacicului târziu, Rhabdodontidae a fost cel mai bine reprezentat grup de erbivore europene de talie mică-mijlocie. Specii înrudite găsite anterior în Haţeg, cum este Zalmoxes, aveau cranii mult mai puţin aplatizate decât Transylvanosaurus. Spre imensa surpriză a cercetătorilor, rudele cele mai apropiate ale noului dinozaur au trăit însă în ceea ce este astăzi Franţa, punând astfel întrebarea: cum a ajuns Transylvanosaurus să populeze «Insula Dinozaurilor pitici» ce acoperea atunci teritoriul Transilvaniei?”, a mai precizat Universitatea din Bucureşti.

În articolul ce descrie noua specie, paleontologii Felix Augustin, coordonatorul său doctoral, Zoltán Csiki-Sava de la Universitatea din Bucureşti, Dylan Bastiaans de la Universitatea din Zürich / Centrul de Biodiversitate Naturalis, Leiden şi cercetătorul independent Mihai Dumbravă din Dorset, au investigat diverse posibilităţi.

Cele mai vechi fosile atribuite grupului Rhabdodontidae provin din Europa de Est. De acolo, aceste animale s-ar fi putut răspândi spre vest, iar mai târziu anumite specii s-ar fi putut întoarce pe actualul teritoriu al Ţării Haţegului. Fluctuaţiile nivelului mării şi procesele tectonice au dus la crearea unor punţi terestre temporare între diferitele insule, ceea ce a permis dinozaurilor să se răspândească spre alte teritorii, apreciază cercetătorii. În plus, se poate presupune că aproape toţi dinozaurii, inclusiv Transylvanosaurus, au fost capabili să înoate într-o oarecare măsură.

”Aveau picioarele şi coada puternice. Majoritatea speciilor, mai ales reptilele, pot înota de când se nasc”, continuă paleontologul Felix Augustin.

Un scenariu alternativ consideră că anumite grupe de rhabdodontide s-au dezvoltat în paralel în estul şi vestul arhipelagului. Cercetătorii nu pot spune încă cu exactitate cum a ajuns această specie în Transilvania, pe actualul teritoriu al Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului.

”În prezent, avem prea puţine date la dispoziţie pentru a răspunde acestei întrebări”, mai adaugă Felix Augustin.

Identificarea taxonomică s-a realizat pornind de la câteva fosile care nu au mai mult de 12 centimetri – partea din spate a craniului, cu foramenul occipital, şi cele două oase frontale.

”Pe interiorul osului frontal am putut chiar să distingem conturul creierului lui Transylvanosaurus” a mai precizat paleontologul Dylan Bastiaans de la Universitatea din Zürich.

Zoltán Csiki-Sava şi echipa sa de la Universitatea din Bucureşti au descoperit oasele craniului lui Transylvanosaurusplatycephalus în anul 2007 în albia unui râu din Geoparc. De altfel, Ţara Haţegului este unul dintre cele mai importante locuri din Europa în ceea ce priveşte descoperirea vertebratelor din timpul Cretacicului târziu. În total, aici au fost identificate până în prezent zece specii de dinozauri.

”Această diversitate reprezintă ceva neobişnuit. În majoritatea cazurilor, descoperirile din Haţeg constau doar în câteva oase, dar chiar şi acestea pot oferi uneori informaţii uimitoare – cum ar fi acum cazul lui Transylvanosaurus”, afirmă conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava.

Fosilele de Transylvanosaurus au putut supravieţui zeci de milioane de ani, deoarece au fost protejate de sedimentele din albia unui râu străvechi – până când apele unui alt râu din vremurile noastre le-au adus din nou la suprafaţă.

”Dacă scheletul dinozaurului ar fi fost pur şi simplu expus la suprafaţă, în loc să fie îngropat parţial de sedimentele râului, condiţiile meteo şi necrofagii i-ar fi distrus toate resturile în ritm alert şi nu am fi aflat niciodată despre existenţa acestei specii”, conchide paleontologul Felix Augustin.