Sindicaliştii din sănătate reclamă „nedreptăţi” privind salarizarea asistenţilor medicali: Pentru debutanţi, salarii mai mici decât în educaţie, iar salariul mediu al asistenţilor este sub cel mediu pe economie

Conform datelor publicate de Federaţia „Solidaritatea Sanitară”, salariile debutanţilor în această profesie sunt, în sistemul public, mai mici decât cele ale profesorilor debutanţi, iar salariul mediu al asistenţilor medicali este sub nivelul salariului mediu pe economie, în condiţiile în care în cele mai multe dintre cazuri profesioniştii din acest domeniu lucrează în condiţii grele sau deosebite. Sindicaliştii susţin, în acest context, că realitatea a fost „acoperită” de sloganul „în sănătate au crescut salariile”, arătând că salariile „reale” ale asistenţilor sunt mai mici acum decât înainte de 2018, când au avut loc majorările salariale din sănătate.

„Salariul mediu net al asistentelor medicale din unităţile publice este semnificativ mai mic decât cel pe economie, deşi această categorie profesională îşi desfăşoară activitatea în condiţii de muncă ce ajung până la deosebit de periculoase şi participă la asigurarea continuităţii serviciilor medicale. Salariul mediu net al asistentelor medicale din sectorul public  este de 4285 lei/lună. El este în acest moment cu 269 lei mai mic decât salariul mediu de la nivel naţional, aflat în luna aprilie la valoarea de 4554 lei/lună .   Trebuie reţinută o diferenţă esenţială care evidenţiază nedreptatea cărora le cad victimă asistentele medicale: marea majoritate a asistentelor medicale lucrează în zilele libere şi în turele de noapte (peste 40% din timpul de lucru fiind desfăşurat în cadrul acestor programe de lucru atipice). Cu alte cuvinte, deşi majoritatea asistentelor medicale asumă afectarea profundă a vieţii de familie pentru asigurarea continuităţii actului medical, prin desfăşurarea activităţii în cadrul unor programe atipice, la care se adaugă riscurile specifice locurilor de muncă, cu toate acestea nivelul veniturilor obţinute nu reflectă acest tip de sacrificiu personal făcut în interes public, fiind sub nivelul salariului mediu la nivel naţional”, se arată într-un comunicat dat publicităţii sâmbătă de către sindicaliştii din „Solidaritatea Sanitară”, document care face o analiză a salariilor asistenţilor medicali din sistemul public de sănătate.

Sindicaliştii susţin că rămânerea în urmă a salarizării asistentelor medicale este generată de faptul că în cazul asistenţilor salariile de bază sunt „mult mai mici decât ale altor categorii profesionale”, dar şi de nivelul foarte redus al plăţii pentru munca efectuată în zilele libere şi în timpul nopţii.

Angajaţii din sistem consideră că în ceea ce priveşte salarizarea asistenţilor, realitatea a fost „acoperită” de sloganul „în sănătate au crescut salariile”.

„Faptul că asistentele medicale au făcut parte (alături de medici) din categoria funcţiilor care au beneficiat încă din luna martie 2018 de salariile de bază prevăzute în legea salarizării pentru anul 2022 a ascuns problema. S-a ajuns la situaţia următoare: salarii de bază crescute foarte puţin, dar acordate într-o singură tranşă, care a generat iluzia unor creşteri foarte mari. Creşterea salariilor de bază pentru asistentele medicale pentru întreaga perioadă este egală cu creşterea anuală a salariilor de bază pentru multe profesii”, explică sindicaliştii.

Aceştia arată că, în prezent, salariul „real ” al asistenţilor medicali este mai mic decât era înainte de majorările din anul 2018.

„Conform datelor INS, în perioada ianuarie 2018- martie 2023 inflaţia a fost de 41,24%. În acelaşi interval creşterea netă a salariilor de bază a fost de: 37% pentru asistentele medicale principale  cu studii postliceale (PL) şi 26% pentru asistentele medicale principale cu studii superioare (S). Consecinţa poate fi dedusă cu uşurinţă: la acest moment asistentele medicale principale cu PL au salariul real mai mic cu 4% faţă de cel avut înaintea creşterilor salariale introduse prin Legea nr. 153/2017 (faţă de 1 ianuarie 2018), iar asistentele medicale principale cu studii S au salariul real mai mic cu 15%”, potrivit sursei citate.

Sindicaliştii mai precizează, în comunicatul de presă că, dacă la 1 ianuarie 2018 pentru munca în timpul nopţii, în ture şi în timpul zilelor nelucrătoare un asistent primea aproximativ 40% în plus la salariul de bază, la ora actuală recompensa cumulată pentru contribuţia personală la asigurarea continuităţii serviciilor medicale reprezintă doar circa 23% din salariul de bază.
Sindicatul atrage de asemenea atenţia asupra faptului că, în cazul asistenţilor medicali din sistemul  public, salariile celor aflaţi la început de carieră sunt mai mici decât ale cadrelor didactice debutante.
„Asistentele medicale debutante din Sănătate au salariu de bază mai mic decât debutanţii din Educaţie Deoarece faptul că problema salarizării mult prea mici a debutanţilor din Educaţie este deja înţeleasă şi acceptată ca una legitimă, o utilizăm drept criteriu de raportare pentru asistentele medicale debutante din Sănătate. În actuala lege a salarizării salariile de bază ale asistentelor medicale debutante sunt mai mici decât funcţiile debutante echivalente din educaţie cu 3,6% în cazul studiilor superioare, cu 3,9% în cazul studiilor superioare de scurtă durată şi cu 6,4% în cazul studiilor postliceale (faţă de studiile medii din educaţie). Aşadar, analiza comparativă ne arată că în actuala lege a salarizării nu doar că salariile debutanţilor din Educaţie se află la un nivel foarte mic şi trebuie crescute, ci că problema este chiar mai gravă în cazul asistentelor medicale debutante din Sănătate”, susţine „Solidaritatea Sanitară”.
Conform sindicaliştilor, asistentele medicale reprezintă la ora actuală 40,55% din angajaţii sistemului public de sănătate, iar aproximativ 90% dintre ele lucrează în ture, în trei schimburi sau varianta 12/24.
Statistica publicată de sindicat arată că deficitul de asistente medicale în sectorul public de sănătate este la ora actuală de aproximativ 22,42%, nevoia unităţilor publice fiind de 20.243 de asistente medicale în plus faţă de numărul actual.
„Asta înseamnă că fiecare asistentă medicală trebuie să lucreze în plus, în medie, cu cca. 25%. Acest procent se reflectă atât în creşterea atribuţiilor de serviciu, cât şi în creşterea numărului de ore suplimentare (neplătite şi nerecuperate). De asemenea, deficitul de personal ia forma unui număr mare de zile de concediu care nu pot fi luate, această situaţie accentuând epuizarea profesională a asistentelor medicale”, spun sindicaliştii. În acest context, aceştia solicită „plata corectă a continuităţii prin raportarea sporului de tură şi a celui pentru lucrul în zile libere la salariul de bază în plată”, majorarea coeficientului de ierarhizare la 3000 lei (nivelul salariului minim brut pe economie în plată), o „reaşezare coeficienţilor de ierarhizare” şi deblocarea angajărilor în sistemul public de sănătate şi finanţarea acestora.