Şeful Gărzii Naţional de Mediu, Octavian Berceanu, afirmă, referindu-se la uciderea ursului Arthur de către primţul Emanuel von und zu Liechtenstein, că automat are nişte suspiciuni atunci când nu are nicio dovadă că ursul împuşcat este cel care provoca pagube. El a precizat că nu i se pare normal ca statul să nu aibă un reprezentant atunci când are loc împuşcarea unui exemplar pentru care a fost acordată o derogare. De asemenea, a afirmat că nu i se pare normal nici ca, ”dacă o asociaţie de vânătoare obţine o derogare, să externalizeze activitatea de extragere”.
El a declarat în emisiunea online ”Judecata de acum” că iniţial a fost vorba despre ursoaice care ar fi făcut pagube.
“Acolo au fost enunţate de la bun început nişte ursoaice care au generat pagube. Ulterior a apărut ursul. Din august anul trecut, când au fost făcute estimările şi verificările în teren sumare până de curând, nu au mai existat niciun exemplar care să fi generat pagube. În contextul ăsta au apărut nişte observaţii şi pagube şi observaţii făcute de cei care au fondul de vânătoare care nu au fost fundamentate cu absolut nimic. Nu au fost fundamentate cu poze, documente, că respectivul urs ne-a făcut pagube. (...) Când faci analiza şi mergi în teren şi observi un exemplar care produce pagube, faci o descriere a exemplarului respectiv, este un urs bătrân, un urs viguros, este o ursoaică cu trei pui, faci nişte poze. Asta oricine merge în teren are un telefon cu care fotografiază. (...) Aici am suspiciuni. Când eu nu am nicio dovadă că exemplarul împuşcat e exemplarul din înregistrări video, fotografii, descrieri, automat am nişte suspiciuni.”, a transmis Berceanu.
El a precizat că are nedumeriri şi legate de modul cum se acţionează în teren.
“Am nedumeriri legate de modul cum se acţionează în teren, Hârtiile care se fac şi respectivele observaţii ajung şi sunt însuşite de un reprezentant al Gărzii de Mediu şi un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Oamenii care îşi asumă o asemenea responsabilitate că semnează trebuie să se regăsească şi în momentul recoltării atunci când în teren de facto se află doar vânătorul şi asociaţia de vânătoare. Nu mi se pare normal ca statul care face actele până în momentul respectiv, în momentul împuşcării să nu aibă niciun specialist care să zică ”Asta e exemplarul sau nu este exemplarul pe care noi îl căutăm””, a transmis şeful Gărzii de Mediu.
El consideră că în cazul ursului Arthur există suspiciunea de braconaj.
“Dacă nu aveam nicio suspiciune sau dacă nici ceilalţi care fac control acum nu aveau nicio suspiciune, cazul s-ar fi încheiat. Sunt nişte suspiciuni un pic mai jos decât rezonabile, dar ele există că m-am uitat şi pe documente şi nu îmi par foarte bine întocmite şi atunci suspiciunea principală de braconaj există, am declarat că am această suspiciune şi vreau să văd că instituţiile statutului care fac analiza cazului şi se ocupă de caz mi le infirmă”, a explicat Octavian Berceanu.
Berceanu a fost întrebat dacă i se pare normal ca, în cazurile în care o asociaţie de vânătoare obţine o derogare, să externalizeze activitatea de extragere, răspunzând: “Nu mi se pare normal, mi se pare anormal şi trebuie rezolvat”. De altfel, ulterior acestei declaraţii, ministrul Mediului a anunţat că a fost schimbată legislaţia privind extragerea prin împuşcare a urşilor care reprezintă un pericol pentru comunităţi. Astfel, dacă înainte exista un termen de 60 de zile de la eliberarea documentelor privind avizarea recoltării, iar legislaţia nu prevedea clar cine poate împuşca animalul, începând de joi exemplarele periculoase pot fi extrase în cel mult 15 zile, iar împuşcarea se face numai de către personalul tehnic al asociaţiei care solicită extragerea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
