Timp de două luni istorice, un rinichi de porc a funcţionat normal într-un corp uman, la o persoană aflată în moarte cerebrală, marcând succesul celui mai lung caz documentat de xenotransplant de acest tip.
În luna iulie, specialiştii de la NYU Langone Health au transplantat un rinichi de porc modificat genetic în corpul unui bărbat în vârstă de 58 de ani, Maurice Miller, cunoscut sub numele de Mo, care avea o tumoră pe creier şi se afla în moarte cerebrală.
Maurice Miller a suferit un colaps şi a fost declarat în moarte cerebrală, neputând să-şi doneze organele din cauza cancerului.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Pe 14 iulie, cu puţin timp înainte de a împlini 58 de ani, chirurgii i-au înlocuit proprii rinichi cu un rinichi de porc plus timusul animalului, o glandă care antrenează celulele imunitare. În prima lună, rinichiul a funcţionat fără probleme.
Dar, la scurt timp după aceea, medicii au măsurat o uşoară scădere a cantităţii de urină produsă. O biopsie a confirmat un semn subtil că începea respingerea – dându-le medicilor posibilitatea de a spune dacă poate fi tratată.
Performanţa rinichiului şi-a revenit cu o schimbare a medicamentelor imunosupresoare standard pe care pacienţii le folosesc astăzi.
„Învăţăm că acest lucru este de fapt realizabil”, a declarat imunologul specializat în transplanturi de la NYU, Massimo Mangiola.
Experimentul s-a încheiat miercuri, când organul a fost îndepărtat, la o dată prestabilită, după 61 de zile de studiu, iar corpul bărbatului a fost returnat familiei sale pentru incinerare.
A fost cea mai lungă perioadă de timp în care un rinichi de porc modificat genetic a funcţionat vreodată în interiorul unui om, chiar dacă a fost vorba de o persoană decedată.
„Este o combinaţie de entuziasm şi uşurare”, a declarat dr. Robert Montgomery, chirurgul de transplant care a condus experimentul, pentru The Associated Press.
„Două luni este mult pentru a avea un rinichi de porc într-o stare atât de bună. Asta îţi dă multă încredere” pentru următoarele încercări, a menţionat medicul.
Dr. Montgomery, el însuşi beneficiar al unui transplant de inimă, consideră că transplanturile de la animal la om sunt cruciale pentru a atenua deficitul de organe din Statele Unite.
Zeci de mii de americani se află pe lista naţională de aşteptare, majoritatea având nevoie de un rinichi, iar mii de persoane vor muri aşteptând.
Aşa-numitele încercări de xenotransplant au eşuat timp de decenii – sistemul imunitar uman a distrus imediat ţesutul animal străin.
Ce este nou: încercarea de a utiliza porci modificaţi genetic ale căror organe sunt mai asemănătoare cu cele umane.
Unele experimente scurte pe corpuri decedate au evitat un atac imunitar imediat, dar nu au făcut lumină asupra unei forme mai comune de respingere care poate dura o lună până la formare.
Anul trecut, chirurgii de la Universitatea din Maryland au încercat să salveze un muribund cu o inimă de porc – dar acesta a supravieţuit doar două luni, deoarece organul a cedat din motive care nu sunt complet clare.
Depăşind limitele cercetării cu persoane decedate, oamenii de ştiinţă de la NYU Langone au învăţat lecţii esenţiale pe care se pregătesc să le împărtăşească cu Administraţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) în speranţa de a testa, în cele din urmă, rinichii de porc la persoanele vii.
FDA a înmânat echipei doctorului Montgomery o listă de întrebări despre modul în care organele de porc îşi îndeplinesc cu adevărat sarcinile în comparaţie cu cele umane.
În prezent, cercetătorii vor analiza rezultatele acestei cercetări preclinice pe oameni pentru a evalua răspunsul organismului la procedură şi pentru a ajuta la pregătirea testelor clinice pe oameni vii.
De exemplu, ţesutul colectat în timpul studiului a arătat unele „schimbări celulare noi” care au necesitat medicamente imunosupresoare suplimentare pentru a inversa o respingere uşoară, a precizat NYU Langone Health într-un comunicat.
Dar, în general, s-a constatat că rinichiul a funcţionat „în mod optim”.
Cercetătorii au bifat şi alte întrebări ale FDA, inclusiv faptul că nu au observat diferenţe în modul în care rinichiul de porc a reacţionat la hormonii umani sau a avut efecte secundare legate de medicamente.
„Arată frumos, este exact aşa cum arată rinichii normali”, a declarat miercuri dr. Jeffrey Stern după 61 de zilece după ce a îndepărtat rinichiul de porc pentru o examinare mai atentă.
Următorii paşi: Cercetătorii au prelevat aproximativ 180 de mostre diferite de ţesut – de la fiecare organ principal, ganglioni limfatici, tractul digestiv – pentru a căuta orice indiciu de probleme datorate xenotransplantului.
„Am învăţat foarte multe pe parcursul acestor ultime două luni de observaţie şi analiză atentă şi există motive mari de speranţă pentru viitor”, a declarat dr. Robert Montgomery, director al Institutului de Transplant NYU Langone şi preşedinte al departamentului de chirurgie, care a condus cercetarea.
„Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără sprijinul incredibil pe care l-am primit din partea familiei beneficiarului nostru decedat. Mulţumită lor, am reuşit să obţinem o perspectivă crucială asupra xenotransplantului ca o soluţie-speranţă la deficitul naţional de organe”.
În luna august, o altă echipă de cercetare a publicat o cercetare evaluată de colegi cu privire la noi progrese în transplantul de rinichi de porc la om.
Atunci, cercetătorii de la facultatea de medicină Heersink a Universităţii Alabama din Birmingham (UAB) au descoperit că rinichii transplantaţi nu numai că produc urină, ci asigură şi „funcţia de filtrare a deşeurilor, care susţine viaţa”, potrivit unei scrisori de cercetare publicată în revista medicală JAMA Surgery.
Ambele echipe de cercetare au folosit rinichi de porc modificaţi genetic care au fost transplantaţi la beneficiari aflaţi în moarte cerebrală, ceea ce este considerată cercetare preclinică la om.
Echipa de la NYU Langone a folosit doar o singură modificare genetică pentru a „elimina” biomolecula alfa-gal, care s-a constatat că duce la respingerea rapidă a organelor de porc de către oameni.
Timusul porcului a fost, de asemenea, transplantat pentru a ajuta la protejarea rinichilor de atacul sistemului imunitar uman.
Cercetătorii spun că este nevoie de mai multă muncă, inclusiv de studii pe receptori umani vii, pentru a stabili dacă transplantul de rinichi de porc ar putea fi o terapie de tranziţie sau de destinaţie pentru persoanele care suferă de boli renale în stadiu terminal, dar sunt încrezători în ceea ce priveşte progresele înregistrate.
„Obţinem dovezi esenţiale despre cât de bine funcţionează rinichii de porc în mediul uman”, a declarat luna trecută, în cadrul unei conferinţe de presă, dr. Adam Griesemer, directorul chirurgical al Programului de transplant de ficat pediatric NYU Langone şi al Programului de transplant de donatori vii, informează CNN.
„În ultimii 20 de ani, am obţinut o mulţime de informaţii despre modul în care funcţionează rinichii de porc pentru a înlocui funcţiile la primate. Dar răspunsul la întrebarea cheie: vor fi aceste date transpuse exact la primitorii umani? – era necunoscut. Şi, pentru prima dată, suntem în măsură să furnizăm aceste informaţii. Aşa că sperăm ca acest lucru să ofere, de asemenea, unele asigurări pentru FDA în ceea ce priveşte siguranţa iniţierii primei faze a studiilor clinice”, a precizat medicul american
Experimentele pe persoane decedate nu pot prezice că organele vor funcţiona la fel şi la cei vii, a avertizat Karen Maschke, cercetător la Centrul Hastings, care ajută la elaborarea unor recomandări de etică şi politică pentru testele clinice de xenotransplant.
Dar ele pot oferi şi alte informaţii valoroase, spune ea. Inclusiv poate ajuta la evidenţierea diferenţelor dintre porcii cu până la 10 modificări genetice pe care unele echipe de cercetare le preferă – şi cei pe care îi foloseşte dr. Montgomery, care au doar o singură modificare, eliminarea unei gene care declanşează un atac imunitar imediat.
„Motivul pentru care facem acest lucru este acela că există o mulţime de oameni care, din păcate, mor înainte de a primi o a doua şansă la viaţă”, a spus imunologul Mangiola. „Şi trebuie să facem ceva în această privinţă”.
Marea majoritate a americanilor care aşteaptă un transplant de organe au nevoie de un rinichi. Aproape 89.000 de persoane se află pe lista de aşteptare, potrivit datelor furnizate de Reţeaua de prelevare şi transplant de organe a Departamentului de Sănătate şi Servicii Umane al Statelor Unite.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
