O proteină descoperită în celulele umane ar putea juca un rol în procesul de anti-îmbătrânire. Cercetători din Australia au descoperit că o proteină controlează un echilibru între crearea de noi mitocondrii şi repararea mitocondriilor deteriorate.
Mitocondriile, centrele energetice ale celulelor care au propriul ADN, produc energie pentru a alimenta funcţiile biologice, dar produsele secundare toxice ale acestui proces contribuie la ritmul în care celula îmbătrâneşte.
O echipă de la Universitatea din Queensland a descoperit că proteina botezată ATSF-1 controlează echilibrul între formarea de noi mitocondrii şi repararea celor deteriorate.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
„În condiţii de stres, atunci când ADN-ul mitocondrial este deteriorat, proteina ATSF-1 prioritizează repararea acestuia, ceea ce favorizează sănătatea celulară şi longevitatea”, a declarat dr. Steven Zuryn, profesor asociat la Institutul creierului din Queensland, într-un comunicat al universităţii.
Cercetătorii au studiat proteina ATFS-1 în viermii C. elegans şi au văzut că îmbunătăţirea funcţiei sale a promovat sănătatea celulară, viermii devenind mai agili pentru mai mult timp.
„Nu au trăit mai mult, dar au fost mai sănătoşi pe măsură ce au îmbătrânit”, explică dr. Zuryn.
Disfuncţia mitocondriilor se află în centrul multor boli umane, inclusiv a bolilor comune legate de vârstă, cum ar fi demenţele şi Parkinson.
„Descoperirea noastră ar putea avea implicaţii importante pentru îmbătrânirea sănătoasă şi pentru persoanele cu boli mitocondriale ereditare (moştenite)”, a precizat el.
Înţelegerea modului în care celulele promovează repararea ADN-ului mitocondrial reprezintă un pas important pentru identificarea unor posibile intervenţii care ar putea preveni deteriorarea mitocondriilor.
„Scopul nostru este de a prelungi funcţiile ţesuturilor şi ale organelor, care scad de obicei în timpul îmbătrânirii, prin înţelegerea modului în care mitocondriile deteriorate contribuie la acest proces”, spune dr. Michael Dai de la Institutul creierului din Queensland.
Potrivit acestuia, s-ar putea concepe intervenţii care să menţină ADN-ul mitocondrial mai sănătos pentru mai mult timp, îmbunătăţind calitatea vieţii umane.
Studiul a fost publicat în revista Nature Cell Biology.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
