Organizaţia Salvaţi Copiii atrage atenţia, de Ziua împotriva Violenţei asupra Copilului în România, că, anul trecut, au fost înregistrate, potrivit statisticilor oficiale, peste 17.700 de cazuri de abuz asupra copiilor, iar numărul cazurilor de violenţă domestică împotriva copilului a crescut alarmant. Reprezentanţii organizaţiei amintesc că jumătate dintre copii declară că părinţii lor folosesc pedeapsa corporală şi la fel de mulţi devin victimele bullying-ului în şcoli.
”Potrivit datelor statistice ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, în perioada ianuarie-decembrie 2023 au fost înregistrate 17.709 cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care 1.994 au fost abuzuri fizice, 2.240 au fost abuzuri emoţionale şi 1.504 au fost abuzuri sexuale, arată, miercuri, Organizaţia Salvaţi Copiii România, într-un comunicat de presă transmis pentru a marca Ziua împotriva Violenţei asupra Copilului în România.
Conform sursei citate, cele mai multe cazuri intrate în atenţia autorităţilor au fost cele de abuz prin neglijare - 11.605. Au fost şi cazuri extrem de grave, de exploatare prin muncă - 210, exploatare pentru comiterea de infracţiuni - 113 şi exploatare sexuală - 43.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”Totodată, în 2023 au fost înregistrate 766 de cazuri de violenţă domestică împotriva copilului, în creştere faţă de anul anterior (676), dintre care 10 au fost cazuri încadrate la categoria omor (date Ministerul Public)”, arată Salvaţi Copiii.
În ceea ce priveşte distribuţia pe sexe, numărul fetelor victimă este sensibil mai mare, 9.679, faţă de cel al băieţilor, 8.030, cu o diferenţă dramatică în cazurile de abuz sexual, unde numărul fetelor victimă este de 1.332, faţă de 172, victime de sex masculin.
”Copiii martori la violenţa domestică sunt supuşi unui risc crescut de abuz şi afectare a dezvoltării psiho-emoţionale sănătoase. Copiii care trăiesc într-un mediu unde violenţa în familie a devenit un mod de viaţă riscă să fie traumatizaţi psihic. În plus, violenţa domestică predispune la un mediu în care dreptul copilului la protecţie, siguranţă şi îngrijire este frecvent încălcat. Fie că sunt victime ale violenţei în familie sau doar martori, consecinţele îşi pun amprenta atât asupra copilăriei, cât şi asupra vieţii de adult”, arată organizaţia.
Astfel, potrivit sursei citate, copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente şi o condiţie fizică ce-i face uşor de recunoscut. Ei prezintă:
- probleme fizice, boli inexplicabile, expunere la accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă;
- probleme emoţionale şi mentale: anxietate, depresie, sentiment de culpabilitate, frica de abandon, izolare, furie, frica de răniri şi moarte;
- probleme psihologice: neîncredere în sine, stimă de sine negativă, tulburări de învăţare, deficit de atenţie, dezechilibre motivaţionale etc;
- probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, enurezis, bătăi, fuga de acasă, sarcină în adolescenţă, relaţii pentru a scăpa de acasă, auto-mutilare, consum de droguri şi alcool, comportament defensiv cum ar fi minciuna;
- probleme şcolare – risc de abandon şcolar, scăderi bruşte în performanţele şcolare, lipsa de concentrare, lipsa de complianţă la regulile sociale;
- identificare cu eroi negativi.
- Un lucru mai puţin luat în considerare până acum este faptul că în rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, al tentativelor de suicid şi că pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul familial deteriorat şi slaba comunicare în cadrul familiei.
”Un copil care a fost victima unui abuz, în orice formă, este într-o stare posttraumatică, manifestată prin anxietate, lipsa somnului, apatie. Este important ca mediul socio-emoţional în care un copil se dezvoltă să fie unul care îi dă sentimentul de siguranţă. Frica blochează dezvoltarea unui copil, pe termen lung. În aceste condiţii, orice demers care îşi propune să contribuie la prevenirea şi combaterea violenţei domestice nu va fi complet şi eficient fără targetarea copiilor şi care să includă activităţi de conştientizare, educaţie, intervenţie şi protecţie”, a afirmat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.
Studiile arată că există o corelaţie importantă între abuzul asupra partenerului de cuplu şi abuzul asupra copilului; probabilitatea ca un copil să sufere abuz emoţional şi fizic în context de violenţă domestică este foarte mare. De asemenea, a fi martor la violenţa domestică îl învaţă pe copil că violenţa între membrii familiei reprezintă un model de comportament adecvat sau obişnuit. Mulţi băieţi care cresc în familii în care soţul îşi abuzează fizic şi emoţional soţia devin la rândul lor abuzatori.
Studii din domeniul ştiinţelor sociale arată că acei copii care cresc în medii familiale violente trec prin experienţe traumatice şi, ca atare, sunt expuşi riscului de a dezvolta tulburări emoţionale şi comportamentale severe: anxietate, depresie, stres posttraumatic, comportament agresiv, dezvoltă comportamente de bullying în mediul şcolar, risc crescut de victimizare.
Totodată, copiii care încearcă să îşi protejeze părintele victimă a abuzului sunt în risc crescut de a fi ei înşişi abuzaţi. Copiii expuşi la violenţă domestică prezintă risc crecut de a dezvolta tulburare de conduită în adolescenţă şi prezintă un nivel scăzut de încredere în propriile abilităţi de management al furiei, autocontrol şi comportament de protecţie în relaţiile de cuplu.
Salvaţi Copiii atrage atenţia că jumătate dintre copii declară că părinţii lor folosesc pedeapsa corporală şi la fel de mulţi devin victimele bullying-ului în şcoli. 20% dintre cazurile de abuz sexual raportate ajung în instanţă şi doar 5% se soldează cu condamnări penale, doar 1 din 4 astfel de decizii fiind pronunţate cu trimiterea la închisoare a agresorilor.
În ultimii 10 ani, procentul copiilor care afirmă că ştiu cui să ceară ajutorul într-o situaţie de risc a rămas constant în cazul exploatării prin muncă sau al producerii de materiale cu conţinut sexual, dar a scăzut în cazul abuzului fizic (cu 4.7 puncte procentuale) şi în cazul abuzului sexual (cu 3.4 puncte procentuale). Deşi cei mai mulţi dintre copii (65%) pot recunoaşte un abuz, doar 1 din 3 se află în situaţia de a şti cui să ceară ajutorul şi de a avea şi încredere în acea persoană sau instituţie de referinţă.
Din totalul de 3.439 de raportări primite la punctul civic organizat de Organizaţia Salvaţi Copiii pentru raportarea conţinutului dăunător pentru copii întâlnit online, în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2024, 3.356 erau materiale care se încadrează la Child Sexual Abuse Material (CSAM). 3.359 dintre notificările procesate au fost transmise către ofiţerii specializaţi ai IGPR. Din totalul rapoartelor procesate, 3.161 sunt materiale autogenerate chiar de către minori. Cele mai multe victime sunt de gen feminin (3.158 de rapoarte), în vreme ce 169 de rapoarte arătau victime cu vârste de sub 10 ani.
De peste 34 ani, Salvaţi Copiii dezvoltă programe pentru combaterea şi prevenirea oricăror forme de violenţă sau abuz asupra copiilor, prin acţiuni directe de educaţie şi consiliere pentru copii, părinţi şi profesionişti din domeniu, prin colaborarea cu autorităţile în vederea îmbunătăţirii cadrului legislativ specific şi prin campanii ample de conştientizare a publicului larg privind reducerea nivelului de acceptare socială a pedepselor corporale şi a tratamentelor umilitoare asupra copiilor, încălcări grave ale drepturilor lor la protecţie şi sănătate. Peste 3.800.000 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
