O analiză făcute de organizaţia Salvaţi Copiii arată că elevii aflaţi în situaţii socio-economice dificile renunţă, în număr tot mai mare, la şcoală înainte de a-şi finaliza liceul sau chiar gimnaziul. Un sfert dintre tinerii cu vârste de liceu nu erau înscrişi în sistemul de învăţământ, iar 16% dintre elevii de gimnaziu erau în afara şcolii în anul şcolar 2022-2023. Cei mai afectaţi sunt copiii din mediul rural, unde rata abandonului şcolar este de câteva ori mai mare decât în marile oraşe.
”Conform datelor europene, nefrecventarea educaţiei afectează o proporţie din ce în ce mai mare de copii români: aproape 16% dintre copiii de vârsta gimnaziului se aflau în afara şcolii la nivelul anului şcolar 2022-2023, în timp ce peste un sfert dintre cei de vârsta liceului (25,03%) erau în aceeaşi situaţie. De asemenea, România înregistrează un procent de 16,6% al tinerilor cu vârsta între 18 şi 24 de ani care au finalizat cel mult studiile gimnaziale, cel mai mare procent în ultimii şase ani. Discrepanţele asociate mediului de locuire sunt uriaşe, rata de părăsire timpurie a şcolii fiind de doar 3,3% în marile oraşe, atingând 14,3% în oraşele mici şi suburbii şi un uriaş 27,5% în mediul rural”, se arată într-un comunicat dat publicităţii, joi, de Salvaţi Copiii.
Evenimente
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
La nivel naţional, doi din cinci elevi intraţi în şcoală cu nouă ani în urmă nu se regăsesc printre cei care au reuşit să obţină medii peste 5 la Evaluarea Naţională, iar copiii care învaţă în mediul rural sunt net dezavantajaţi (proporţia mediilor sub 5 fiind de peste 2,5 ori mai mare în şcolile din mediul rural).
”Pe lângă insuccesul propriu-zis la Evaluarea Naţională, analizând situaţia generaţiei, se poate observa şi că peste 15% (15,42%) dintre elevi nici măcar nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a. Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani au competenţe scăzute la matematică (48,6% versus 29,5% media UE), procente similare înregistrându-se şi în cazul ştiinţelor (44% versus 24,2% media UE) sau lecturii (41,7% versus 26,2% media UE). Pentru România, procentul elevilor cu performanţe de top în cel puţin o arie curriculară testată este de 5%, în timp ce o treime dintre elevi (33.2%) au obţinut rezultate slabe (sub nivelul 2 PISA) pentru toate cele trei arii testate (procentul este în creştere faţă de 29,8% în 2018)”, mai arată statisticile invocate de Salvaţi Copiii.
Conform sursei citate, ”variaţiile de performanţă” şcolară sunt explicate ”strict prin statutul socio-economic al elevului”, România fiind, conform OCDE, unul dintre statele în care diferenţa de performanţă generată de statutul socio-economic al elevilor atinge cel mai înalt nivel.
”Variaţia de performanţă explicată strict prin statutul socio-economic al elevului (eliminând toţi ceilalţi factori) atinge, în România, nivelul de 25,8%, în comparaţie cu o medie OCDE de 15,5% şi în creştere faţă de valoarea înregistrată de ţara noastră la testarea anterioară (18%)”, indică sursa citată.
Analizele Salvaţi Copiii privind costurile ”ascunse” ale educaţiei gratuite, realizate în anii trecuţi, au arătat că părinţii din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară, prin meditaţii sau program şcolar prelungit, a copiilor lor şi, de asemenea, că meditaţiile reprezintă o importantă categorie de cost, de aproximativ 2.500 lei anual în 2021, sumă pe care foarte puţini părinţi din mediul rural şi-o permit.
O anchetă sociologică realizată la finalul lui 2022 de Salvaţi Copiii arată că peste jumătate dintre copiii români (55,1%) îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, în vreme ce o treime dintre aceştia şi-ar dori să-şi continue studiile în străinătate. Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunităţile legate de educaţie (26,3%) şi nemulţumirea sau neîncrederea faţă de condiţiile de viaţă din România (21,9%).
Un studiu realizat de organizaţie cu privire la incidenţa violenţei împotriva copiilor arată ”o pondere îngrijorătoare a stărilor emoţionale negative asociate cu mediul şcolar”, 19% dintre copii spunând că se simt emoţionaţi, 13% timizi, 12% sunt nesiguri, iar 10% afirmă că se simt încordaţi la şcoală. Starea de încordare creşte odată cu vârsta copiilor, de la un nivel de doar 6% în cazul şcolarilor mici, la 8% în cazul celor din clasele V-VIII şi atinge 16% în cazul adolescenţilor.
Un fenomen care afectează starea de bine a copiilor la şcoală este bullyingul, 82% dintre elevi declarând că au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoala unde învaţă, iar 28% dintre respondenţi afirmând că au asistat cu frecvenţă ridicată (des şi foarte des) la astfel de situaţii.
”Înţelegerea şi conştientizarea de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi autorităţile locale a legăturii dintre sărăcia materială şi performanţele educaţionale slabe ale elevilor ar trebui să conducă la dezvoltarea de politici şi programe specifice, care să îmbunătăţească accesul la educaţie şi să ofere sprijin suplimentar pentru elevii din regiunile şi comunităţile sărace”, concluzionează, în acest context, Salvaţi Copiii.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
