Sute de elevi din judeţul Vaslui vor începe anul şcolar 2016 - 2017 în condiţii specifice lumii a treia, în şcoli care se dărâmă peste ei, vechi de peste un secol, în care au învăţat şi stră-străbunicii lor. În sălile de clasă plouă ca afară, unii pereţi au început să se dărâme, iar acoperişurile sunt susţinute cu pari din lemn. Autorităţile caută disperate soluţii pe ultima sută de metri, fiind considerate unele de compromis, pentru a nu pune în pericol viaţa copiilor.
Într-o comună de pe "Valea Plângerii”, aşa cum o numesc localnicii, primăria va muta elevii în containere care seamănă cu nişte chioşcuri de ziare, cu o suprafaţă de aproximativ 15 metri pătraţi. Într-un sat învecinat, alţi copii mai "norocoşi” vor învăţa într-o casă de locuit, cu vie în faţa uşii de acces care, din păcate, mai are şi câte un geam spart.
"Ne este frică să învăţăm înăuntru pentru că se dărâmă peste noi”
În satul Draxeni, din comuna Ghergheşti, timpul parcă a stat în loc. La fel ca multe din casele din sat, care însă au fost părăsite de ani de zile, şcoala din localitate a ajuns la 116 ani vechime. Trecerea timpului şi modul de construire şi-au pus amprenta asupra clădirii, care a prins şi trei cutremure mari. Partea din spate a şcolii a început să se dărâme, puţin câte puţin, aspect care se observă prin fereastra fără sticlă, şi aceea proptită cu nişte scânduri.
În partea din faţă, sunt amenajate două săli de curs, una pentru cei 20 de elevi de ciclu primar, cealaltă pentru 12 copii de grădiniţă. O parte din copii vin pe jos din alte două sate învecinate, Rugărie şi Voineşti. Acoperişul este susţinut cu pari din lemn, la fel ca şi prispa pe care merg copiii. Toaleta este situată în spatele clădirii şi se încadrează în acelaşi decor sumbru.
Femeia de serviciu, prezentă la şcoală, spune că a dat cu var şi a pregătit sălile de clasă pentru noul an şcolar.
"Eu am pregătit totul aici, dar cică îi mută pe copii în nişte containere. Condiţiile sunt cele pe care le vedeţi. Ce pot eu să vă spun mai mult decât că aici a învăţat şi tatăl meu, care are 80 de ani?”, a spus Mihaela Loică.
O fetiţă de 11 ani a venit, cu două zile înainte de începerea noului an şcolar, să vadă dacă s-a întâmplat ceva bun cu clădirea unde a învăţat deja trei ani la rând.
”Ne este frică să învăţăm înăuntru pentru că se dărâmă peste noi. Când plouă afară, apa curge din tavan pe băncile noastre. Să auziţi cum scârţâie tavanul când bate vântul afară. Parcă sunt filme cu fantome”, povesteşte Maricica Dragomir, elevă în clasa a IV-a la Şcoala Draxeni.
O femeie care are nepotul la aceeaşi unitate de învăţământ se întreabă de ce autorităţile nu au făcut nimic pentru ca cele câteva zeci de copii să nu mai înveţe în asemenea condiţii.
"De ce nu au făcut şcoala nouă până acum? Unde sunt banii care s-au dat? Ferească Dumnezeu să-i prindă pe copii înăuntru! Dacă plouă o lună, se dărâmă toată clădirea”, spune cu convingere Geta Nechita.
Lângă clădirea veche de peste un secol, se află o fundaţie, unde ar fi trebuit să se construiască o şcoală nouă. Placa din beton a fost turnată în urmă cu aproape zece ani şi de atunci nu s-a mai făcut nimic pe motiv că nu au mai existat fonduri să se construiască o clădire nouă.
Copiii din Corodeşti vor învăţa într-o casă particulară, cu geamuri sparte la uşa de la intrare
Tot în comuna Ghergheşti, pe aceeaşi "Vale a Plângerii”, se află satul Corodeşti. Tot din cauza vechimii clădirii, autorităţile au decis să înfiinţeze o şcoală într-o casă particulară. Astfel, cei şapte copii de ciclu primar din sat vor învăţa în odaia "de curat” a casei bătrâneşti, donată de o familie care a renunţat la moştenire "în beneficiul învăţământului românesc”.
Din faţa casei nu lipseşte via, iar în curte se află şi mai multe magazii, inclusiv o bucătărie de vară. Poarta este legată cu o bucată de sârmă, iar uşa de la intrare are un geam spart.
"Înăuntru este curat, au dat cu var, condiţiile sunt bune pentru cursuri. Ar fi de preferat ca elevii să înveţe într-o şcoală, dar, când nu ai posibilităţi, mergi şi pe astfel de variante”, a declarat inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui, Gabriela Plăcintă.
"Varianta” cu învăţatul într-o casă particulară nu este una provizorie, în condiţiile în care Primăria Ghergheşti are probleme mult mai grave şi stringente de rezolvat în alte sate. Astfel, o şcoală nouă în Corodeşti pare deja o chestiune de domeniul fantasticului.
Soluţia găsită de autorităţi: containere modulare, care seamănă cu nişte chioşcuri de ziare, transformate în şcoli
După o vară întreagă în care pare a nu se fi întâmplat nimic, autorităţile locale din Ghergheşti au găsit o soluţie acum, pe ultima sută de metri, pentru a-i muta pe elevii din unităţile de învăţământ care se dărâmă peste elevi: containere modulare, transformate în şcoli. Primii prinşi în "proiect” sunt copiii din Draxeni. Cu două zile înaintea începerii cursurilor, primăria aştepta cel de-al doilea container, pentru a fi fixat pe fundaţia din beton turnată miercuri şi care încă nu se uscase.
Cele două toalete erau încă în construcţie, astfel încât noul an şcolar îi va prinde pe elevi tot în clădirea de 116 ani.
"Copiii vor începe cursurile în şcoala veche. Al doilea modul urmează să ne fie adus vineri astfel încât, de săptămâna viitoare, vom putea muta elevii şi preşcolarii în noua locaţie. Şi aceste containere le-am închiriat pentru că nu avem bani la primărie pentru a le putea cumpăra”, a afirmat secretarul Primăriei Ghergheşti, Ivona Secrieru.
Soluţia containerelor modulare va fi aplicată şi în satul Chetrosu, unde, la fel, şcoala este pe punctul de a se dărâma. Cei 32 de copii de grădiniţă şi 18 de ciclu primar au fost mutaţi cu toţii într-o jumătate de clădire, "întărită” de către autorităţi pentru a mai rezista o perioadă de timp.
"Am depus memorii peste tot. Personal, nu mai am vlagă”
Conducerea Şcolii Ghergheşti susţine că situaţia unităţilor şcolare din cele trei sate este cunoscută atât la Inspectoratul Şcolar, cât şi la Prefectură şi Consiliu Judeţean. Mai mult, directorul unităţii coordonatoare de învăţământ a înaintat memorii şi la Ministerul Educaţiei, însă, până acum, nu a primit niciun răspuns.
"Am depus memorii peste tot. Chiar şi astăzi (n.r. - joi) am fost la Vaslui, la toţi şefii de la judeţ. Au fost şi în comună, au văzut şi cam atât. Degeaba venim şi vedem dacă nu rezolvăm ceva. Eu am preluat conducerea şcolii de un an şi nu am reuşit să fac prea multe. Toţi, de la cadre didactice şi elevi până la părinţi şi conducerea şcolii, suntem afectaţi. Personal, nu mai am vlagă. Îmi vine să plec, dar, totuşi, mai sper că se poate face ceva bun”, a declarat pentru News.ro directorul Şcolii Ghergheşti, Zoiţa Mocanu.
Învăţământul din Ghergheşti se pare că a căzut victimă şi răzbunărilor politice. Fostul primar al comunei Mihai Stoica a ajuns directorul şcolii coordonatoare după ce a pierdut alegerile în 2012. În consecinţă, edilul care i-a luat locul şi a câştigat alegerile din iunie 2016, Nixon Ibănescu, nu a asigurat finanţarea corespunzătoarea pentru unităţile de învăţământ din comună. Cel puţin aşa susţine şefa ISJ Vaslui, Gabriela Plăcintă: "Situaţia fost una conflictuală pe toată perioada celor trei ani cât a fost director domnul Stoica. Actualul primar nu l-a sprijinit şi, probabil, şi din acest motiv s-a ajuns aici cu şcolile”.
"Problema şcolilor nu mai este demult a Inspectoratului Şcolar”
Şefii învăţământului vasluian spun că, legal, nu mai pot face nimic pentru a ajuta directorii din judeţ în privinţa investiţiilor în infrastructura şcolară. Este şi cazul unităţilor de învăţământ din comuna Ghergheşti, a căror situaţie este bine cunoscută de către conducerea ISJ Vaslui.
"Problema şcolilor nu mai este demult a Inspectoratului Şcolar. Noi ce mai putem face este să creăm presiune pe autorităţile locale să se implice. Este şi cazul şcolilor din Ghergheşti. Am fost de două ori în ultimele două săptămâni acolo şi am găsit, împreună cu domnul primar, acea soluţie de compromis cu modulele. Însă, s-a depus documentaţia la Ministerul Dezvoltării pentru construcţia de noi şcoli şi sperăm să fie reprezinte o prioritate”, a declarat Gabriela Plăcintă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
