În prima jumătate a anului 2022 în România au fost depuse 7.525 de cereri de azil, dintre care 4.359 de cereri au fost depuse de cetăţeni ucraineni. Dintre toate cererile de azil depuse în prima jumătate a anului 2022, 1.997 au fost depuse de minori - 1.504 copii cu vârsta între 0-13 ani şi 493 de copii cu vârsta între 14-17 ani, potrivit organizaţiei Salvaţi Copiii.
În acest context, Organizaţia Salvaţi Copiii România a derulat proiectul „Incluziunea socială a migranţilor prin implicarea comunităţilor locale”, pentru a răspunde celei mai importante probleme cu care se confruntă solicitanţii de azil şi beneficiarii de protecţie internaţională, şi anume excluziunea socială ridicată, în condiţiile în care, la nivel general , peste 44% dintre români au o opinie negativă despre imigranţi, deşi trendul este descrescător. De la începutul crizei umanitare din Ucraina şi până în prezent, peste 70.000 de ucraineni au primit protecţie temporară.
Pentru a răspunde acestor nevoi, specialiştii Salvaţi Copiii România au desfăşurat o serie de activităţi la nivelul principalelor cinci centre pentru refugiaţi de pe teritoriul ţării (Bucureşti, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare şi Timişoara), centrate pe consultarea solicitanţilor de azil şi beneficiarilor de protecţie internaţională şi pe facilitarea colaborării dintre instituţiile publice şi ONG-uri pentru o integrare socială mai sigură şi mai facilă a migranţilor:
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
a) ateliere de informare privind drepturile omului şi drepturile economice şi sociale ale refugiaţilor şi solicitanţilor de azil;
b) consultarea refugiaţilor şi solicitanţilor de azil privind problemele cu care se confruntă prin organizarea de interviuri şi focus grupuri;
c) servicii de sprijin pentru integrarea socială a adulţilor şi copiilor refugiaţi şi solicitanţi de azil;
d) realizarea de reţele locale pentru integrarea socială a migranţilor, reţele care se întâlnesc regulat.
„În faţa acestei creşteri a numărului de solicitanţi de azil, este nevoie să răspundem mai repede şi mai eficient la problemele cu care se confruntă migranţii - atât problemele noi, generate de războiul declanşat de Rusia în Ucraina, cât şi problemele mai vechi, deja cronicizate, cu care solicitanţii de azil şi refugiaţii se confruntă de ceva vreme”, a explicat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.
În cadrul proiectului, a fost acordată asistenţă umanitară şi juridică pentru peste 2.070 de persoane, solicitanţi de azil şi beneficiari de protecţie internaţională, care au fost consiliate, cărora li s-au explicat drepturile şi obligaţiile şi care au fost ajutate în accesarea de servicii care să le faciliteze un trai mai bun. De asemenea, pentru o mai bună colaborare şi coordonare a acţiunilor de sprijin a solicitanţilor de azil şi beneficiarilor de protecţie internaţională, au fost create 5 reţele la nivel local, formate din autorităţi publice şi instituţii private implicate în sprijinul şi integrarea migranţilor.
Nevoi, probleme întâmpinate de solicitanţi
• Un aspect important evidenţiat în cadrul proiectului în urma discuţiilor purtate cu migranţii este caracterul de ţară de tranzit al României - potrivit Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA), România a devenit în 2021 o rută de tranzit majoră pentru migranţii care caută acces în Uniunea Europeană.
Cu toate că solicitantul de azil are obligaţia de a nu părăsi localitatea de reşedinţă fără înştiinţarea IGI ; totuşi, în practică s-a constatat că de multe ori aceştia pleacă din România înainte de finalizarea procedurii de azil. De asemenea, chiar dacă rămân în ţară îndeajuns de mult încât să primească protecţie internaţională, migranţii pleacă adeseori din ţara noastră, principalul motiv invocat de ei fiind veniturile mai mari din Vestul Europei, posibilitatea de a se reuni cu rudele din alte ţări, oportunităţi mai numeroase pentru un trai decent.
• O altă dificultate întâlnită în practică este legată de durata prea mare pentru soluţionarea cererii de azil. Teoretic, ofiţerul de decizie din partea IGI are un termen de 30 de zile de la preluarea cazului pentru soluţionarea acestuia – totuşi, se pot adăuga la acest termen o serie de termene suplimentare, în cascadă, - care reprezintă excepţia de la regulă. În practică, din cauza supraîncărcării autorităţilor publice, termenele pot fi mai extinse. De asemenea, în practică procedura de colectare a informaţiilor relevante pentru soluţionarea cererii de azil poate dura o perioadă mai lungă de timp, dat fiind accesul greoi la informaţii despre ţara de origine a migrantului.
• Atât în cadrul procedurii de obţinere a protecţiei temporare, cât şi în faza de integrare socială, după obţinerea unei forme de protecţie, problema integrării lingvistice este una din cele mai complexe. Aceasta are două componente:
a) problema găsirii unor interpreţi, mai ales pentru limbile rare, care să îi sprijine pe migranţi în procesul de obţinere a unei forme de protecţie;
b) problema accesării unor beneficii sau drepturi sociale atât în faza de obţinere a azilului, cât şi în faza de integrare, după obţinerea statutului de refugiat.
• Cu privire la interviurile pe care solicitanţii de azil trebuie să le ofere în cadrul procedurii de acordare de protecţie internaţională, migranţii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la sistemul de înregistrare a declaraţiilor acestora. Procedura în acest sens este foarte clară, dar din cauza barierei lingvistice solicitanţii de azil nu pot transmite exact toate detaliile situaţiei care i-a determinat să îşi părăsească ţara de origine.
• A fost observată o lipsă a serviciilor de medicină dentară pentru solicitanţii de azil, lipsă care se acoperă de cele mai multe ori prin intervenţia ONG-urilor. Este important să spunem totuşi că dacă este vorba de o afecţiune acută, există unele spitale din localităţile unde se regăsesc CRPCSA-uri care oferă servicii medicale în regim de urgenţă. Cel mai eficient serviciu la care pot apela solicitanţii de azil în caz de pericol rămâne totuşi numărul de urgenţă 112.
• Este nevoie de servicii psihologice, necesare în special pentru solicitanţii care necesită garanţii procedurale speciale. În cadrul proiectului Incluziunea socială a migranţilor prin implicarea comunităţilor locale, s-a făcut propunerea din partea mediului ONG ca la interviurile pentru determinarea formei de protecţie să fie prezent un psiholog, deoarece faptele relatate de către solicitanţi pot avea de multe ori un impact psihic extrem de mare.
• S-a identificat nevoia de a informa solicitanţii de protecţie internaţională cu privire la traficul de persoane şi cum pot evita migranţii să devină victime ale acestuia. În concret, informaţiile cele mai utile pentru solicitanţi au fost formele de trafic de persoane (exploatare sexuală, muncă forţată), metodele de recrutare, anunţurile false şi discuţiile online cu risc, ce trebuie să facă în cazul în care ori ei ori persoane apropiate se confruntă cu o astfel de situaţie şi către ce autorităţi trebuie să se îndrepte în aceste cazuri.
Războiul din Ucraina, declanşat în 22 februarie, a generat o uriaşă criză umanitară: aproape o treime dintre ucraineni au fost forţaţi să-şi părăsească casele. Aceasta reprezintă una dintre cele mai mari crize de strămutare de populaţie din timpurile noastre. În Ucraina, peste 6,6 milioane de persoane rămân strămutate forţat. Până la data de 12 august, UNHCR estimează că există peste 6,3 milioane de refugiaţi prezenţi în Europa. Peste 3,8 milioane de refugiaţi din Ucraina s-au înregistrat pentru protecţie temporară sau scheme naţionale similare de protecţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
