Lipsa de poliţişti afectează, în mediul urban, în mod special, departamentele judiciare, unde personalul este copleşit de numărul mare de dosare, iar în mediul rural afectează întreaga activitate, permanenţa la sediul unităţii de poliţie fiind aproape imposibil de asigurat, relevă un raport prezentat miercuri de Avocatul Poporului. Din acelaşi document rezultă că sediile unor secţii de poliţie sunt degradate, în altele staţiile de emisie - recepţie din dotare nu au semnal, în timp ce în cazul secţiilor din mediul rural nu există utilităţi, iar încălzirea se face cu lemne, pe care poliţiştii le primesc întregi si le sparg în spatele secţiei, unde este de altfel şi toaleta. O situaţie specială se înregistrează la Rucăr, unde ţeava de gaz trece chiar pe lângă sediul poliţiei, care are încălzire cu lemne. De asemenea, raportul mai notează că armamentul este vechi şi depăşit din punct de vedere tehnic, existând risc de accidentare, staţiile de emisie-recepţie nu funcţionează în toată aria de acoperire, din cauza absenţei releelor, iar vestele antiglonţ şi antiînjunghiere uneori lipsesc sau sunt insuficiente, fiind înregistrată şi o situaţie în care raportul este de o vestă la opt posturi de poliţie.
Avocatul Poporului, Renate Weber, a afirmat, la prezentarea raportului, că nu sunt poliţişti suficienţi, că există probleme în instruirea lor, precizând că este nevoie de o forţă de poliţie suficientă pentru a-i apăra pe cetăţeni.
“Raportul se referă la o situaţia generală. Am constatat că nu sunt poliţişti suficienţi, clar sunt probleme în instruirea lor pentru că de fapt în funcţie de categoriile de fapte, de victime instruirea ar trebui să fie una specifică fiecărei situaţii sau categorii de situaţii şi ne referim inclusiv la problemele de echipamente pe care le au sau nu le au la dispoziţie, ştiind de exemplu că la un moment au fost făcute nişte achiziţii de revolvere şi de alte tipuri de echipamente am adresat o astfel de întrebare, am primit un răspuns destul de evaziv. Am solicitat să ni se spună dacă au fost date şi unde, inclusiv dacă poliţiştii au fost instruiţi cum să folosească aceste echipamente cu care nu mai erau obişnuiţi până atunci, am primit doar un răspuns evaziv în sensul ”Da, au fost distribuite”. Unde, când, cum şi ce tipuri de instruire au fost făcute asta nu ni s-a mai spus”, a declarat Renate Weber.
În raport se precizează că deficitul de personal există atât în zonele urbane, cât şi în cele rurale.
“Dacă în mediul urban, lipsa de personal afectează în mod special departamentele judiciare (acolo unde poliţiştii care execută astfel de activităţi sunt copleşiţi de numărul mare de dosare), în mediul rural lipsa de personal afectează întreaga activitate a unităţilor de poliţie, permanenţa la sediul unităţii de poliţie fiind aproape imposibil de asigurat (schemele de personal sunt subdimensionate, iar posturile sunt neocupate sau ocupate în mică măsură)”, menţionează raportul.
Reprezentanţii Avocatului Poporului au găsit această problemă la secţiile de poliţie 1, 2, 3, 9, 14, 17 din Bucureşti, la Postul de Poliţie comunală Poiana Mărului, judeţul Braşov, Secţia 11 de Poliţie Rurală Drajna, judeţul Prahova. De asemenea, la Secţia 1 Poliţie Constanţa ar fi utilă mărirea numărului de posturi, consideră raportul.
Documentul se referă şi la starea secţiilor de poliţie, precum şi la dotarea logistică a poliţiştilor
În zonele urbane au fost identificate mai multe probleme: “Un număr de trei secţii de poliţie (din cele vizitate) trebuiau relocate de îndată, deoarece se aflau într-un stadiu avansat de degradare, integritatea fizică a celor care lucrează acolo şi a cetăţenilor care trec pragul acestora fiind pusă în pericol: Secţia 3 Poliţie Bucureşti, Secţia 9 Poliţie Bucureşti şi Secţia 17 Poliţie Bucureşti. De altfel, din discuţiile purtate, a rezultat că la nivelul forurilor superioare exista intenţia relocării/consolidării unor secţii de poliţie, numai că nu se cunoştea cu exactitate momentul la care urma să se întâmple acest lucru”.
De asemenea, unităţile de poliţie au fost dotate cu autospeciale noi (marca Logan), dar acestea nu au posibilitatea de a transporta mai multe persoane în acelaşi timp, armamentul din dotare era în general vechi şi depăşit din punct de vedere tehnic, iar unele staţii de emisie recepţie nu aveau semnal în interiorul clădirilor (poliţiştii aveau în dotare atât staţii noi, cât şi vechi).
Şi în zonele rurale au fost găsite probleme, dar de altă natură: “Sediile unor posturi de poliţie se aflau într-un stadiu avansat de degradare, iar lipsa utilităţilor (apă curentă, toaletă) era la ordinea zilei în mediul rural (spre exemplu: Postul de poliţie Păuleşti, judeţul Prahova, Secţia 11 de Poliţie Rurală Drajna, judeţul Prahova, Secţia nr. 13 Poliţie Rurală Rucăr, judeţul Braşov). Încălzirea cu lemne a sediilor de poliţie era ceva obişnuit. La data efectuării anchetei, am fost informaţi că poliţiştii primesc lemne întregi de la inspectoratele judeţene, pe care le sparg în fundul curţii (tot acolo unde, în cele mai multe cazuri, se află şi toaleta, în cazul în care există). Este remarcat şi situaţia Secţiei nr. 13 Poliţie Rurală Rucăr, judeţul Argeş, în care încălzirea se face cu lemne, deşi ţeava de gaz trece prin faţa acestui sediu”, mai menţionează documentul Avocatului Poporului.
Reprezentanţii acestei instituţii au mai constatat că deşi unităţile de poliţie erau dotate din punct de vedere al parcului auto, fiind achiziţionate autospecialele noi, acestea nu erau adaptate în raport de structura geografică a teritoriului deservit de unele unităţi de poliţie, cum ar fi pentru terenurile accidentate, specifice zonelor de munte. Acest lucru se întâmplă la Secţia nr. 13 Poliţie Rurală Rucăr, judeţul Argeş şi Postul de Poliţie Poiana 9 Mărului, judeţul Braşov.
De asemenea, armamentul din dotare era în general vechi şi depăşit din punct de vedere tehnic existând pericolul unor accidentări, staţiile de emisie - recepţie nu aveau semnal în toate zonele de acţiune, cauza fiind lipsa releelor care să amplifice semnalul (această situaţie era întâlnită mai ales în zonele de munte - spre exemplu, Secţia nr. 13 Poliţie Rurală Rucăr, judeţul Argeş şi Postul de Poliţie Poiana Mărului, judeţul Braşov); vestele anti-glonţ şi anti-înjunghiere erau insuficiente, existând o singură vestă anti-înjunghiere la opt posturi de poliţie - spre exemplu, Secţia 11 de Poliţie Rurală Drajna, judeţul Prahova) sau, în unele cazuri, lipseau cu desăvârşire (spre exemplu, la Postul de poliţie Poiana Mărului, judeţul Braşov).
Totodată lipseau vestele reflectorizante, iar aparatele de depistare a alcoolemiei erau insuficiente.
Avocatul Poporului: E clar că este nevoie de hotărâre politică până la urmă pentru că decizia este una politică de intervenţie pentru mărirea numărului de persoane care să fie angajate cu tot ce înseamnă asta
Întrebată în cadrul conferinţei cât de gravă este situaţia, Renate Weber a declarat: “Este. E clar că este nevoie de hotărâre politică până la urmă pentru că decizia este una politică de intervenţie pentru mărirea numărului de persoane care să fie angajate cu tot ce înseamnă asta, inclusiv cu şcoli în Moldova, cum am sugerat noi şi probleme financiare pentru că asta înseamnă şi bani ca să îi poţi plăti, bani pentru instruire şi bani pentru dotarea cu echipamente. Credem că e vorba important pentru că e vorba de viaţa oamenilor, de siguranţa lor, de siguranţa comunităţilor. (...) Dacă această pandemie şi măsurile luate vor afecta din punct de vedere economic şi social foarte multă lume, asta atrage după sine o creştere a gradului de criminalitate, de comitere de tot felul de infracţiuni. Şi atunci cu atât mult ai nevoie să ai forţă de poliţie suficientă să îi apere pe ceilalţi şi să intervină unde este cazul”.
În finalul raportului realizat de Avocatul Poporului sunt făcute mai multe propuneri de îmbunătăţire a acestei situaţii.
Una dintre acestea se referă la o prevedere din Statutul poliţistului care potrivit căreia, persoanei care dobândeşte statutul de poliţist prin reîncadrare, încadrare directă sau transfer (...) nu i se poate modifica raportul de serviciu, prin delegare, detaşare, mutare sau transfer, timp de cel puţin doi ani de la numirea în prima funcţie, cu excepţia situaţiei în care intervine reorganizarea unităţii. Reprezentanţii Avocatului Poporului propun ca această prevedere să fie extinsă atât la persoanele încadrate direct în calitate de specialişti, cât şi la ofiţerii care provin din rândul agenţilor de poliţie.
“De asemenea, apreciem că ar trebui analizată posibilitatea de majorare a perioadei de timp în care să opereze interdicţia de modificare a raporturilor de serviciu, inspectoratele judeţene de poliţie opinând în acest sens pentru o perioadă mai mare, până la 5 ani, calculată de la numirea în prima funcţie, cu excepţia situaţiei în care intervine reorganizarea unităţii”, precizează documentul.
Alte propuneri ale Avocatului Poporului se referă la interzicerea mutării şi detaşării absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne în alte unităţi decât cele în care au fost numiţi în prima
funcţie, pentru cel puţin 3 ani; înfiinţarea unei şcoli de agenţi de poliţie, care să funcţioneze pe linia formării şi pregătirii agenţilor de poliţie şi într-unul dintre judeţele din Moldova; suplimentarea funcţiilor de agenţi de poliţie din structurile ordine publică, atât pentru mediul urban, cât şi rural, prin creşterea numărului poliţiştilor operativi raportat la numărul de locuitori, în vederea asigurării permanenţei la posturile şi secţiile de poliţie, dar şi a eficientizării activităţii poliţiei; creşterea cifrei de şcolarizare în cadrul instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne.
Alte propuneri prezentate în raportul Avocatului Poporului se referă la: sprijinirea poliţiştilor nou încadraţi, inclusiv cu sprijinul autorităţilor locale, la integrarea în comunitate, prin atribuirea unei locuinţe de serviciu, precum şi alte facilităţi pentru creşterea atractivităţii locurilor de muncă în aceste comunităţi; sprijinirea Ministerului Afacerilor Interne printr-o legislaţie adecvată, care să permită desfăşurarea activităţii structurilor de poliţie din România astfel încât să se atingă un nivel maxim de eficienţă şi dezvoltare, în special în ceea ce priveşte sporirea numerică a corpului poliţienesc; instruirea corespunzătoare a poliţiştilor, mai ales în ceea ce priveşte modul de interacţionare a acestora cu cetăţenii (în special cu minorii); dotarea logistică adecvată a poliţiştilor; realizarea de demersuri pentru ocuparea prin concurs a posturilor de conducere care, în prezent, sunt neocupate sau sunt ocupate de către persoane împuternicite.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.