Primăria Capitalei face apel la Parlament şi Guvern să schimbe legislaţia privind clădirile cu risc seismic, pentru a-i evacua mai rapid şi mai uşor pe cei care locuiesc în astfel de clădiri, chiar şi dacă unii dintre ei refuză, permiţând astfel începerea lucrărilor de consolidare. Primarul Capitalei Gabriela Firea atrage atenţia că dacă un singur locatar nu îşi dă acordul pentru realizarea intervenţiei, municipalitatea nu poate face nimic. Nouă poduri din Bucureşti au nevoie de lucrări de intervenţie.
Conform Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, la 31 octombrie pe lista imobilelor expertizate se aflau 346 de clădiri încadrate la clasa I de risc seismic, în care locuiesc aproape 9.000 de oameni, alte 352 de imobile în clasa a II-a de risc seismic şi 103 la clasa a III-a risc seismic. În clădirile cu risc seismic II şi III locuiesc aproximativ 30.000 de persoane, precizează PMB.
„Din neferire, deşi încă din vara lui 2016 am atras atenţia atât Guvernului, cât şi Parlamentului că legea nu ne sprijină, nu ne ajută, este învechită, este din 1994 şi că de asta nu avem posibilitatea să putem să consolidăm atât cât e nevoie şi cât ne-am dori, nu s-a făcut nimic. Dacă într un imobil sunt 100 de proprietari şi unul singur nu îşi dă acordul pentru realizarea lucrărilor, acel imobil nu poate fi consolidat. Am sesizat de nenumărate ori Guvernul şi Parlamentul, am transmis şi în scris această necesitate, o spun şi acum că este nevoie să se consolideze clădirile cu risc seismic, întâi I şi apoi II. Degeaba există voinţă la primărie dacă nu putem evacua clădirile cu risc seismic ca să le putem reabilita”, a declarat vineri Gabriela Firea într-o conferinţă de presă.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Ea a precizat că în 96 dintre clădiri a fost deja începută procedura de consolidare, în 41 fiind deschise şantiere, celelalte 55 fiind în diferite stadii de punere în siguranţă. Firea aminteşte că pentru cazurile sociale Primăria Capitalei plăteşte toate costurile de relocare, de punere în siguranţă şi de consolidare, iar pentru ceilalţi, costurile se împart la jumătate, iar proprietarii pot oricum să plătească în termen de 25 de ani.
De asemenea primarul promite şi lansarea unei aplicaţii pentru telefoanele mobile prin care oamenii pot afla informaţii despre consolidarea clădirilor, despre legislaţie şi facilităţi fiscale, despre procedura de relocare şi cum pot lua legătura cu specialiştii.
Directorul Administraţiei Străzilor, Mirela Ioniţă, spune că nouă poduri din Bucureşti necesită lucrări de intervenţie.
„Anul trecut s-a făcut expertiza tehnică la 24 de poduri şi 14 pasaje. Nouă poduri necesită lucrări de intervenţie. Din acest an s-au făcut documentele, pentru două poduri sunt aprobaţi indicatorii, mă refer la Podul Străuleşti şi Podul Grant. Termenul de finalizare a lucărilor la Podul Străuleşti este octombrie 2019, iar pentru Podul Grant până la sfârşitul anului vom semna contractul, pentru ca în primăvară să înceapă lucrările de consolidare. Pentru celalalte poduri şi pasaje suntem la faza întocmirii documentaţiei de avizare”, a declarat Mirela Ioniţă.
Directorul Direcţiei Cultură atrage atenţia că nici teatrele nu pot fi consolidate din cauza modului în care este scrisă legislaţia. În clădirea în care funcţionează Teatrul Nottara, de exemplu, sunt 70 de locatari care nu vor să îşi dea acordul pentru începerea lucrărilor.
„La Nottara, din cauza legislaţiei, nu pot fi începute lucrările pentru că sunt 70 de locatari care ar trebui să îşi dea acordul şi nu şi-l dau. La Teatrul Mic şi Teatrul foarte Mic situaţia este aceeaşi – sunt cinci locatari care nu îşi dau acordul. Sperăm să fie schimbată legislaţia”, a declarat Traian Petrescu.
Consilierul primarului şi coordonatorul programului de reabilitare a clădirilor cu risc seismic, Marius Coaje, atrage atenţia asupra pericolului reprezentat de clădirile din Centrul Vechi, care pot cădea oricând.
„Clădirile din Centrul Vechi ar fi trebuit consolidate imediat după ce au fost încadrate în risc seismic I. Ele pot cădea oricând. Nu cred că o să vedem blocuri căzând pe stradă, dar vom vedea căzând bucăţi de faţadă, pentru că proprietarii au făcut tot felul de intervenţii neautorizate, modificând structura după bunul plac. Şi după un cutremur de 3-4 grade poate cădea o bucată, un balcon, un aer condiţionat”, a explicat Coaje.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
