Patru asociaţii de elevi propun regândirea modului în care se studiază materiile opţionale: Fiecare elev să se poată înscrie la materiile opţionale pe care le doreşte

Patru asociaţii de elevi consideră lipsite de substanţă discuţiile pe tema propunerilor de planuri-cadru pentru liceu şi se declară îngrijorate că nu va exista o reformă curriculară reală, propunând regândirea modului în care se studiază materiile opţionale. Asociaţiile doresc ca fiecare elev să se poată înscrie la materiile opţionale pe care le doreşte şi să fie formate grupe la nivelul şcolii cu elevi aparţinând mai multor clase.

Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), Asociaţia Elevilor din Călăraşi (AECL), Asociaţia Elevilor din Maramureş (AEM) şi Asociaţia Elevilor din Bacău (AEBC) au transmis joi, printr-un comunicat de presă, că este lipsită de substanţă  actuala dezbatere din spaţiul public cu privire la propunerile Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN) de modificare a planurilor-cadru de învăţământ pentru filiera teoretică a învăţământului liceal.

“Considerăm că o discuţie izolată despre reforma curriculară nu este productivă, iar pentru a avea rezultatul scontat este nevoie ca împreună cu aceasta să fie adoptat un plan de măsuri în domenii precum formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice, evaluarea elevilor, descentralizarea unităţilor de învăţământ şi baza materială a acestora. Având în vedere direcţia în care se îndreaptă în prezent discuţiile pe marginea propunerilor de planuri-cadru, ne exprimăm îngrijorarea că nu va exista o reformare reală a designului curricular, iar viitoarele planuri-cadru nu vor fi corelate cu profilul absolventului, ceea ce ne dorim de la elevul de liceu atunci când finalizează clasa a XII-a, precum şi cu modul în care vrem să arate pe termen lung şcoala şi societatea românească, se arată în comunicat.

Reprezentanţii elevilor mai spun că şi în propunerile înaintate de MEN, la fel ca în planurile-cadru aflate în vigoare, dezvoltarea individuală a elevilor este ignorată, numărul de ore pe care elevul le poate studia la discipline opţionale fiind în continuare insignifiant.

“Dacă în ciclul inferior (clasele a IX-a şi a X-a) avem un minim de o oră pe săptămână, în cazul ciclului superior (clasele a XI-a şi a XII-a) numărul minim de ore pentru materiile opţionale variază între două şi patru pe săptămână, în condiţiile în care în prezent este de patru, respectiv cinci, în funcţie de profil”, susţin elevii.

Cele patru asociaţii de elevi propun regândirea conceptului de Curriculum la Decizia Şcolii (CDŞ) în Curriculum la Decizia Elevului (CDE).

“Dacă în prezent, materiile opţionale, denumite formal CDŞ, sunt studiate la nivelul unei clase şi alese cu majoritatea elevilor din respectiva clasă, lansăm public propunerea ca fiecare elev să se poată înscrie la materiile opţionale pe care le doreşte, fiind formate grupe la nivelul unităţii de învăţământ, cu elevi aparţinând mai multor clase. Catalogăm actuala formulă de alegere a materiilor opţionale ca fiind desuetă, în neconcordanţă cu principiile şi viziunea pe care trebuie să le aibă un sistem modern de învăţământ, adaptat secolului XXI”, au precizat reprezentanţii elevilor.

Preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Constantin Alexandru Manda, a declarat că ultima reformă curriculară pentru învăţământul liceal a avut loc în urmă cu 20 de ani.

“Ultima reformă curriculară la nivelul învăţamântului liceal din România a fost în perioada 1998-1999. Ceea ce înseamnă că ultima generaţie care finalizează liceul pe baza actualelor planuri-cadru, în iunie 2021, va <<aniversa>> şi 23 de ani de când acestea sunt în vigoare. În momentul de faţă învăţământul românesc îi pregăteşte pe elevi pentru trecut, nicidecum pentru prezent şi viitor. Discuţia despre planurile-cadru şi reforma curriculară trebuie să reprezinte mai mult decât o dezbatere sterilă pe nişte tabele cu disciplinele pe care le studiază elevii şi numărul de ore al fiecăreia. În primul rând, trebuie să stabilim pentru ce tip de societate dorim să îi pregătim pe elevi, ceea ce înseamnă în mod obligatoriu că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu profilul de formare al absolventului, aprobat de Ministerul Educaţiei în anul 2015. Or, în prezent acest lucru nu se întâmplă, designul curricular propus neputând conduce la finalităţile pe care un absolvent de învăţamânt liceal trebuie să le aibă,” preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.