Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România solicită Ministerului Sănătăţii să includă şi un reprezentant al asociaţiilor de pacienţi în comisiile de specialitate ale MS ca membru observator, considerând că în acest fel pacienţii pot contribui cu o radiografiere concretă a problemelor cu care se confruntă.
”Considerăm că este important ca un reprezentant al asociaţiilor de pacienţi să facă parte din comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii ca membru observator întrucât perspectiva pacientului despre care se tot vorbeşte în spaţiul public să devină mai mult decât un slogan. Reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi pot contribui cu o radiografiere concretă a problemelor cu care se confruntă pacienţii pe problema respectivă. În plus, o astfel de măsură ar duce la transparentizarea unor decizii luate de Ministerul Sănătăţii, care afectează în mod direct pacienţii”, consideră Radu Gănescu, preşedintele COPAC, citat într-un comunicat de presă.
Proiectul de Ordin privind componenţa, atribuţiile, regulamentul de organizare şi funcţionare al comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii este în dezbatere publică şi se află pe site-ul ministerului.
Comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii sunt organisme consultative permanente care furnizează expertiza necesară pentru coordonarea reţelei de asistenţă medicală.
Potrivit proiectului, Ministerul Sănătăţii va avea 59 de comisii de specialitate, faţă de 28 câte există în prezent, iar zece dintre acestea vor fi destinate specialităţilor pediatrice, iar membrii acestor organisme vor fi personalităţi cunoscute în domeniul lor de competenţă.
Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a explicat pentru News.ro că activitatea comisiilor de specialitate se desfăşoară cu dificultate la ora actuală din cauza unui număr semnificativ de demisii înregistrate în rândul membrilor acestora şi că este nevoie de astfel de comisii pentru fiecare specialitate, ţinând cont că le-au fost sporite atribuţiile.
"Activitatea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii se desfăşoară cu dificultate din cauza unui număr semnificativ de demisii înregistrate în rândul membrilor comisiilor de specialitate. Avem nevoie de astfel de comisii pentru fiecare specialitate, ţinând cont că le-au fost sporite atribuţiile. Aceste organisme vor avea sarcini importante în strategiiile şi programele de acţiune în domeniul sănătăţii, vor elabora protocoalele standardizate la nivel naţional, vor fundamenta deciziile ministrului Sănătăţii cu privire la politicile sanitare, vor propune ministrului priorităţile naţionale pe termen scurt, mediu şi lung, corespunzător domeniului de specialitate din sfera sa de competenţă", a spus ministrul Sănătăţii.
De asemenea, comisiile vor elabora propuneri pentru pachetele de servicii medicale, vor colabora cu societăţile ştiinţifice sau asociaţiile profesional-ştiinţifice în problemele majore ori de interes naţional, vor stabili competenţele incluse în pregătirea pentru specialitate, vor alcătui tematicile examenului de medic specialist şi primar şi bibliografiile aferente, a mai spus Bodog.
Potrivit proiectului supus dezbaterii publice, membrii comisiilor de specialitate sunt numiţi în urma unui proces de consultare a Ministerului Sănătăţii cu universităţi de profil, cu societăţi profesionale şi cu Colegiul Medicilor din România, iar membru al comisiilor poate fi "orice profesionist în domeniul medical respectiv, având activitate profesională, de cercetare medicală, didactică sau academică apreciată în sistemul de sănătate". Membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii se supun regimului conflictelor de interese şi incompatibilitătilor prevăzute de lege, au obligaţia de a păstra confidenţialitatea tuturor documentelor discutate în cadrul comisiei, cu excepţia celor care devin publice prin publicare sau prin ordin al ministrului Sănătăţii, sunt obligaţi, în termen de 30 de zile de la numire, să întocmească şi să depună o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le-au desfăşurat în ultimul an calendaristic anterior momentului numirii.
Proiectul mai prevede că membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii sunt "personalităţi de notorietate, cunoscute în domeniul acestora de competenţă" şi care nu deţin funcţii remunerate sau neremunerate în cadrul companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente, dispozitive, aparatură sau echipamente medicale, nu deţin părţi sociale sau acţiuni în cadrul companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente, dispozitive, aparatură sau echipamente medicale, la care declarantul ȋmpreună cu soţul/soţia şi rudele de gradul I au mai mult de 5% din capitalul societăţii, indiferent de modul de dobândire a acţiunilor, medicale. În situaţia în care membrii comisiilor de specialitate nu mai întrunesc respectivele condiţii, aceştia au obligaţia de a informa Ministerul Sănătăţii.
În situaţia în care un membru al unei comisii de specialitate a participat în ultimul an calendaristic la studii clinice care implică medicamente (DCI-uri) ale companiilor producătoare, deţinătoare de autorizaţii de punere pe piaţă şi distribuitoare de medicamente care sunt propuse pentru includerea pe lista medicamentelor compensate şi sunt luate în discuţie în cadrul şedinţei comisiei de specialitate, acesta are obligaţia să completeze declaraţia de abţinere şi să se retragă de la dezbateri.
Membrii comisiilor de specialitate beneficiază de o indemnizaţie lunară de 10% din indemnizaţia secretarului de stat, care se acordă, la cerere, în condiţiile prevăzute de lege.
Proiectul este în dezbatere publică până în 23 august.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
