ONG-uri, despre Raportul privind traficul de persoane: Faptul că nu îndeplinim în totalitate standardele minime este un avertisment că eforturile nu sunt suficiente, iar soluţiile gândite nu generează efectele dorite şi necesare

”Membrii  platformei ProTECT, reţea care reuneşte organizaţii implicate în eforturile de combatere a traficului de persoane, au analizat concluziile şi recomandările Raportului anual de monitorizare a traficului de persoane al Departamentului de Stat al Statelor Unite (TIP Report) şi au urmărit reacţiile publice ale actorilor instituţionali în urma publicării acestuia. România fost reinclusă în grupul statelor din Pilonul 2 (Tier 2), după ce trei ani consecutiv a fost retrogradată pe lista de monitorizare a Pilonului 2 (Tier 2 Watchlist), datorită neimplementării recomandărilor cuprinse în rapoartele din ultimul deceniu. Pentru noi, departe de a fi o victorie, revenirea în Pilonul 2 înseamnă doar evitarea circumstanţială a includerii în Pilonul 3, cu consecinţe diplomatice, reputaţionale şi practice extrem de serioase pentru România”, transmite ProTECT, vineri seară, într-un comunicat de presă.  

Organizaţiile semnatare precizează că ”TIP Report este un instrument diplomatic care urmăreşte îndeplinirea unor standarde minime în lupta împotriva traficului de persoane şi nicidecum un instrument care să identifice statele care au excelat”.  

”Prin urmare, clasificarea chiar în Pilonul 1 (Tier 1), reprezintă doar îndeplinirea unor cerinţe minime în cele 3 domenii principale: prevenirea traficului de persoane, protecţia victimelor şi pedepsirea vinovaţilor”, au mai transmis organizaţiile.  

Acesta cred că ”reacţiile publice generate de publicarea raportului au fost excesiv de optimiste, neexistând până în acest moment o abordare realistă, critică la recomandările care vizează problemele sistemice cu care încă se confruntă ţara noastră”.  

”Considerăm acest demers extrem de important, datorită constatării prezenţei  în TIP Report şi a poziţiilor guvernamentale care i-au urmat, a unor serii de date  şi informaţii asupra acurateţei cărora avem rezerve. Printre acestea, cele mai serioase sunt legate de numărul de victime asistate de către serviciile publice şi calculele de cost aferente. Din experienţa organizaţiilor membre, care oferă servicii de protecţie şi  asistenţă specializată chiar în lipsa fondurilor guvernamentale, considerăm că aceste cifre nu reflectă realitatea cunoscută. Cerem aşadar clarificarea de urgentă a numărului de victime asistate, având în vedere că cel puţin 201 victime ale traficului de persoane au primit asistenţă specializată din partea organizaţiilor neguvernamentale membre ale platformei. Prin urmare, menţionarea în spaţiul public a procentului de 90% victime asistate de serviciile publice şi 10% asistate de organizaţii private din cele 340 care şi-au exprimat acordul (din totalul de 505) necesită o imediată clarificare. Aceste numere  trebuie coroborate cu suma de 55 milioane RON pe care raportul o menţionează ca fiind finanţare publică destinată minorilor victime ale traficului de persoane, căreia se adaugă suma de 1,75 milioane RON pentru asistenţa victimelor adulte ale traficului de persoane din bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale”, se mai arată în comunicat.  

Membrii  platformei ProTECT au întocmit şi o listă a itemilor pentru care consideră că e nevoie de clarificări. 

”Faptul că după trei ani de eforturi rămânem în punctul în care nu îndeplinim în totalitate standardele minime, deşi se fac eforturi în acest sens, este un avertisment pentru autorităţi şi pentru noi ca societate, că eforturile pe care le facem nu sunt suficiente, iar soluţiile gândite nu generează efectele dorite şi necesare De altfel, concluziile generale ale întregului Raport indică faptul că nu lipsa strategiilor sau incapacitatea de a propune soluţii este problema, ci finanţarea acestora, combinată cu voinţa politică de a le pune în practică eficient. Înţelegem că acest instrument diplomatic se bazează pe dialogul dintre autorităţile române şi cele americane, bazate pe informaţiile transmise de autorităţile române, printre altele, în documentul intitulat Răspunsul autorităţilor române la TIP Report. Am solicitat consultarea acestui document încă din luna februarie, o dată cu întâlnirea Comitetului de monitorizare a implementării Strategiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane, care marcat şi trecerea acestuia din subordinea Ministerului Afacerilor Interne la Cancelaria Primului ministru”, mai scrie în scrisoare. 

ProTECT consideră, de asemenea, că în continuare este nevoie de consultarea acestui document şi demararea unui dialog privind metodologia de lucru şi colectare a datelor de către instituţiile aferente. 

”Considerăm că această nevoie de clarificare este absolut necesară în virtutea colaborării transparente şi de bună credinţă între instituţiile guvernamentale şi organizaţiile neguvernamentale, precum şi pentru mai buna înţelegere a fenomenului de către public larg. De altfel, nevoia unei astfel de colaborări, într-o formă recunoscută instituţional, a fost menţionată drept o prioritate chiar de către autorii raportului, prin declaraţia Secretarului de Stat american, Antony Blinken, la lansarea raportului. Tot ca priorităţi, în acelaşi context, au fost menţionate nevoia unei mai bune colectări a datelor legate de traficul de persoane, precum şi a evaluării eficienţei măsurilor de politici publice implementate”, transmite ProTECT.  

Itemii de clarificat sunt:  

• Cum a fost calculată suma de 55 milioane de RON acordată pentru asistenţa copiilor victime ale traficului de persoane de către DGASPC-uri? 

• Cum a fost calculată suma de 1,75 milioane RON pentru asistenţa victimelor adulte ale traficului de persoane din bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale? 

• Cum a fost calculată suma de 6,26 milioane RON pentru asistenţa copiilor victime ale traficului de persoane, din bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale? 

• Câte dintre victime au beneficiat efectiv de sumele aferente despăgubirilor (daune morale şi materiale)? 

• Cum justificaţi funcţionarea Hotline-ului ANITP 24h, atât timp cât după ora 16:00 nu mai există operatori care să răspundă apelurilor? 

• Unde poate fi consultată procedura de identificare a victimelor în rândul migranţilor cetăţeni ai statelor terţe sau solicitanţilor de azil? 

• Poate fi consultat Planul de Acţiune privind serviciile medicale acordate victimelor traficului de persoane? 

• Cum a fost identificată soluţia trainingului de scriere de cereri de finanţare pentru organizaţiile neguvernamentale, în contextul în care neaccesarea fondurilor publice din programul-pilot al Primăriei Bucureşti a fost datorată lipsei unei abordări centrate pe victima traficului de persoane a finanţatorului?  

ProTECT este o coaliţie a organizaţiilor specializate care luptă împotriva traficului de persoane şi pentru protejarea drepturilor victimelor şi supravieţuitorilor, care reuneşte în acest moment 22 dintre cele mai active organizaţii neguvernamentale din domeniu. 

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a anunţat, marţi, ”veşti foarte bune pentru România” în urma publicării Raportului anual privind traficul de persoane de către Departamentul de Stat al SUA, respectiv faptul că ţara a fost scoasă de pe lista de supraveghere. 

Potrivit Raportului lansat de Departamentul de Stat al SUA, România se află în Pilonul 2, alături de state ca Ucraina, Ungaria, Turcia, Grecia, Polonia Italia sau  Danemarca, fiind scoasă de pe ”Lista de supraveghere” – Tier 2 Watch List unde s-a aflat până în prezent. 

Pilonul 2 este reprezentat, potrivit oficialilor SUA, de ţări ale căror guverne nu îndeplinesc pe deplin standardele minime, dar care depun eforturi semnificative pentru ca să se conformeze acestor standarde. 

În continuare, pe Lista de supraveghere sunt state ca Serbia şi Bulgaria.