Mii de persoane din toată ţara sunt aşteptate la un protest de amploare astăzi, în Bucureşti; oameni din mai multe oraşe s-au mobilizat pe Facebook pentru a pleca în coloane de maşini spre Capitală. VIDEO

Mii de oameni din toată ţara sunt aşteptaţi la un protest de amploare faţă de modificarea legilor justiţiei şi a Codurilor penale, sâmbătă seară, în Bucureşti, urmând să se adune în Piaţa Universităţii, apoi să plece în marş către Palatul Parlamentului, cu opriri la sediul Avocatului Poporului, Curtea Constituţională a României (CCR) şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA). Protestatari vor ajunge sâmbătă în Bucureşti din oraşe precum Cluj-Napoca, Bacău, Piteşti, Deva, Bistriţa, Satu Mare, Galaţi şi Timişoara, cu trenul sau cu microbuze, iar cei cu maşini persoanele se vor întâlni pe traseu şi vor merge în coloană spre Capitală. De asemenea, manifestaţii asemănătoare sunt anunţate în acelaşi timp cu protestul din Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, precum şi în în străinătate, la Viena, Bruxelles, Toronto, Zurich, Paris, Roma sau Edingburgh.

CITEȘTE ȘI Clujenii care au pornit pe jos în "Marşul Speranţei" au ajuns în Bucureşti, după 450 de kilometri parcurşi pe jos. VIDEO

Protestul, organizat sub sloganul "Toate drumurile duc la Bucureşti. Revoluţia generaţiei noastre”, va începe în jurul orei 18.00 în Piaţa Universităţii.

Conform programului organizatorilor, protestatarii din alte oraşe din ţară vor fi aşteptaţi de către cei din Bucureşti la Gara de Nord până la ora 16.00. În acelaşi timp, la ora 10.00 vor pleca din zona Otopeni clujenii care au pornit, în urmă cu câteva zile, într-un "Marş al speranţei”, pe jos, urmând să treacă pe la Casa Presei Libere, Arcul de Triumf, sediul ALDE, sediul PSD, Piaţa Victoriei şi apoi Piaţa Universităţii, unde va începe protestul.

Manifestanţii vor să plece în marş la 19.30 spre Palatul Parlamentului, trecând pe la "instituţiile confiscate de majoritatea parlamentară” - Avocatul Poporului, CCR, CNA. La ora 21.00, protestatarii ar urma să-şi aprindă lanternele telefoanelor şi să cânte Imnul.

"Schimbarea începe cu noi şi nu se termină niciodată. E un drum lung, iar perseverenţa noastră în faţa corupţiei le va da şi celorlalţi încrederea şi speranţa că puterea este de fapt în mâinile noastre”, scriu organizatorii.

La protestul din Capitală au anunţat că vor participa oameni din mai multe oraşe din ţară, aceştia urmând să ajungă în Bucureşti în prima parte a zilei de sâmbătă, cu trenul, cu microbuze şi cu maşinile personale. Cei cu maşinile vor porni în coloană pe trasee separate: cei din Oradea, Cluj, Arad şi Timişoara se vor întâlni la Sebeş şi vor merge către Sibiu, de unde vor pleca împreună către Râmnicu Vâlcea, Piteşti, apoi Bucureşti. Iaşi, Bacău, Focşani se vor întâlni la Buzău, iar de acolo vor pleca spre Bucureşti. De asemenea, Tulcea, Galaţi, Slobozia se vor întâlni pe Autostrada Soarelui cu cei care pleacă din Constanţa şi vor merge spre Bucureşti. Vor mai pleca spre Capitală protestatari din Alba,  Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Dolj, Maramureş, Prahova. Organizatorii  estimează că vor fi peste 100 de maşini. Pe tot parcursul deplasării către Capitală, protestatarii vor purta mesaje pe maşini şi steaguri, scriu organizatorii.

În plus, cinci clujeni au pornit pe jos în "Marşul speranţei”, pe traseu alăturându-li-se mai mulţi tineri, inclusiv copii, numărul lor ajungând la 25. Ei au parcurs aproximativ 450 de kilometri, ajungând vineri seară la Otopeni. Iniţiatorul “Marşului Speranţei” este un horticultor în vârstă de 51 de ani din Cluj-Napoca, el fiind prezent şi la Revoluţia din 1989. La plecarea din Cluj Napoca, acestuia i s-au alăturat unul dintre fiii săi, în vârstă de 18 ani, doi nevăzători şi un cetăţean francez stabilit de mai mulţi ani în ţară, fiind căsătorit cu o româncă.

Înainte de plecare, Sorin Bobiş a spus că a ales această formă de protest pentru a le atrage atenţia în primul rând bucureştenilor, pe care îi invită la protestul de sâmbăta viitoare. “Dacă noi putem face un efort de a merge 10 – 11 zile pe jos, bucureştenii pot coborî de blocuri în ziua protestului şi să ni se alăture. Aveam 23 de ani când am participat la Revoluţia din 1989, iar acum simt că ce am câştigat atunci s-a pierdut pe drum”, a spus iniţiatorul “Marşului Speranţei”.

Pe grupurile de pe Facebook au circulat formulare pentru cazare şi transport pentru protestatarii din alte oraşe, cereri şi oferte de la cei din Bucureşti.

În acelaşi timp cu protestul de amploare din Capitală, sunt anunţate manifestaţii şi în alte oraşe din ţară, precum Alba Iulia (prefectură), Arad (primărie), Botoşani (primărie), Brăila (Piaţa Independenţei), Buzău (Piaţa Dacia), Cluj (Monumentul Memorandiştilor), Craiova (Piaţa Mihai Viteazu), Galaţi (prefectură), Iaşi (Piaţa Unirii), Mediaş (Piaţa Corneliu Coposu), Oradea (Piaţa Unirii), Petroşani (Casa de Cultură a Sindicatelor), Piaţa Neamţ (Piaţa Ştefan cel Mare), Piteşti (Piaţa Vasile Milea), Suceava (Esplanada Casei de Cultură), Mureş (prefectură) şi Timişoara (Piaţa Operei).

Proteste sunt anunţate şi în oraşe din afara ţării: Buenos Aires, Viena, Bruxelles, Toronto, Zurich, Fribourg, Helsinki, Bordeaux, Paris, Strasbourg, Dusseldorf, Munchen, Suttgart, Wurzburg, Milano, Roma, Torino, Dublin, Beirut, Birmingham, Cardiff, Edingburgh, Londra, Newscastle, Bergen, Oslo, Amsterdam, Haga, Madrid, Valencia, Budapesta, San Francisco şi Los Angeles.

De altfel, în ultima săptămână, în Bucureşti, reprezentanţii comunităţii Corupţia Ucide au desfăşurat o campanie de informare, împărţind pliante şi lipind afişe prin oraş şi au făcut inclusiv flashmob-uri în staţiile de metrou. Potrivit organizatorilor, au fost împărţite aproximativ 120.000 de pliante.

Jandarmeria Capitalei a transmis, vineri, un mesaj video pe pagina sa de Facebook, făcând apel la desfăşurarea unor manifestaţii paşnice. Instituţia spune că este echidistantă şi garantează drepturile constituţionale ale cetăţenilor, cât timp aceştia se manifestă paşnic şi recomandă protestatarilor să fie civilizaţi şi să respecte indicaţiile forţelor de ordine.

În 18 ianuarie s-a împlinit un an de la declanşarea celor mai mari proteste din România, de după Revoluţie, care au scos în stradă sute de mii de oameni, imaginile cu luminile telefoanelor din Piaţa Victoriei făcând înconjurul lumii. Manifestaţiile au început la două săptămâni de la învestirea Guvernului PSD-ALDE condus de Sorin Grindeanu, fiind declanşate de intenţia Guvernului de graţiere a unor pedepse şi de modificare a Codurilor penale. Dacă în prima zi, 18 ianuarie, au ieşit în stradă în jur de 5.000 de oameni, dintre care aproximativ 4.000 în Capitală, în următoarele zile protestele au luat amploare în toată România, mai ales după adoptarea de către Guvern, în noaptea de 31 ianuarie, a OUG 13 privind modificarea Codurilor penale.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.