Prof. Dr. Dan Deleanu, şeful secţiei de Cateterism Cardiac de la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare CC Iliescu din Capitală a declarat pentru News.ro că finanţarea care vine de la CNAS pe programele de specialitate este insuficientă. De exemplu, spune medicul, pentru programul de boli congenitale, suma primită este de 20.000 de lei, care ajunge numai pentru doi pacienţi, în timp ce pe lista de aşteptare sunt 50. Probleme legate de finanţarea deficitară sunt însă şi în cazul altor patologii cardiace, medicii aflându-se în situaţia de nu putea face multe intervenţii complexe de care pacienţii au mare nevoie. „Suntem forţaţi cumva să nu rezolvăm cazurile cum ar trebui”, spune medicul.
„Finanţarea a fost dintotdeauna deficitară drept să vă spun şi modul de finanţare este greşit sau mult inferior faţă de ţările din jurul nostru, inclusiv Moldova. Deci Moldova plăteşte o angioplastie coronariană de două ori şi jumătate mai mult decât plăteşte România, de exemplu, dacă e posibil.
Astfel, prin acest lucru, noi suntem forţaţi cumva să nu rezolvăm cazurile cum ar trebui, de multe ori şi alegem cazurile, nu vorbesc numai de noi, vorbesc în general, în ţară, sunt situaţii de exemplu, că astea sunt cele mai frecvente, de angioplastii coronariene, deci pacienţii cu dureri în piept, angină pectorală, infarct miocardic şi aşa mai departe. Banii care vin pe programul de PCI, de dilatări coronariene sunt foarte puţini. Adunaţi cu finanţarea din DRG vin un fel de până într-o mie de euro practic. Şi sunt intervenţii care costă şi 5 mii de euro.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Pentru că, dacă vrei să faci dilatări mai complexe, la pacienţi care nu pot fi operaţi şi care, dacă nu le faci nimic, mor, trebuie să foloseşti mai multe materiale, mai multe stenturi, imagistică intracoronariană, tot felul de lucruri care costă. Şi noi primim 1000 de euro pentru un caz, sigur, poţi să faci un caz simplu cu 1000 de euro, dar sunt cazuri la care foloseşti o ablaţie imagistică, fiecare costă 1500 de euro şi poţi să ajungi la 5000 de euro liniştit, de exemplu.
Şi atunci, bun, ce faci? Poţi să faci un caz, două, din acestea complexe după care te opreşti. Fie te opreşti şi nu mai faci nimic şi ceilalţi pacienţi mor sau nu mai pot fi trataţi sau aşteaptă nedefinit, fie te limitezi şi lucrezi doar cazurile banale, elementare, la care pui un stent şi ai terminat.
Deci România, în ziua de astăzi, e în situaţia, la nivelul de angioplastie coronariană ca în majoritatea cazurilor să facă doar cazuri simple, pentru că nu are bani, centrele nu au bani încât să treacă la un nivel mai complicat, cum se face prin alte părţi”, a explicat Dr. Dan Deleanu.
Deşi există echipe medicale foarte bine pregătite, care pot face intervenţii complexe, salvatoare de vieţi, acest lucru este limitat de finanţarea insuficientă. Astfel medicii sunt nevoiţi să opereze de multe ori cazurile simple, care nu necesită sume foarte mari de bani. Într-o postare recentă Dr. Deleanu vorbeşte despre o intervenţie complexă pe care a făcut-o alături de echipa sa la Institutul „CC Iliescu” din Capitală şi despre limitele impuse de sistem.
„Am mai făcut un caz de implantare percutană de valvă pulmonară pentru regurgitare severă, cu rezultat foarte bun, la Institutul de Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. C. C. Iliescu”, în echipă cu Dr. Pavel Platon şi Dr. Roxana Enache. Sunt cazuri rare, care se fac foarte puţin în ţară, păcat ca nu suntem finanţaţi corespunzător de la Casă, pentru ca avem cazuri destule pe lista de aşteptare. Avem 50 pacienţi congenitali pe listă şi finanţare pentru 2. Iar luna trecută am primit 0 lei. La fel ca şi pentru valve pulmonare. Păcat”, a scris pe Facebook recent Prof. Dr. Dan Deleanu, şeful secţiei de Cateterism Cardiac de la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare CC Iliescu din Capitală.
Medicul a explicat pe larg ce importanţă au astfel de intervenţii în cazul celor care au boli congenitale, nevoiţi, mulţi dintre ei, să aştepte un timp îndelungat până la operaţie, tocmai din cauza lipsei finanţării sau a finanţării insuficiente. 10 pacienţi au nevoie de valve pulmonare, sunt bani doar pentru 2. 50 de pacienţi cu boli congenitale au nevoie de operaţie, sunt bani numai pentru 2, explică medicul.
„Sunt cazuri care sunt uneori foarte severe pentru că produc insuficienţă cardiacă şi trebuie tratate, sunt pacienţi cu boli congenitale , unii dintre ei, care au defecte în inimă, cum ar fi găuri în pereţii cardiaci, în septul interatrial sau aşa mai departe, şi care, trăind cu aceste defecte, în timp, practic cordul se deteriorează, apar insuficienţa cardiacă, aritmii şi pot să trăiască mai puţin sau calitatea vieţii este deficitară.
Iar banii pe programul acesta sunt foarte puţini, mă rog, noi am tot cerut în fiecare lună, trimestru, în fiecare an tot cerem suplimentări, suplimentări, avem liste de aşteptare care au fost întotdeauna peste 20 de pacienţi, acuma de exempu sunt 50 şi primeam pentru 2, 3 pacienţi, adică, ca şi când acei 20 de pacienţi sau 30 de pacienţi erau ameninţaţi să stea automat un an de zile pe lista de aşteptare, ca să nu zic mai mult.
Acesta cu valvele pulmonare e un program mai nou care a intrat de curând în practică, de anul ăsta şi este echivalent cu preţul pentru TAVI, pentru valvele aortice. Doar valva în sine costă cam 20.000 de euro,pacientul singur din buzunar e greu să dea, inclusiv la privat, nu se pune problema să poată să dea sumele astea, am primit de la începutul anului bani pentru doar două valve, deci la categoria asta de valvă pulmonară avem vreo 10 pacienţi pe care am putea să-i facem, de exemplu.
Cele 50 de cazuri şi 2 cazuri (.n.red despre care medicul vorbeşte în postarea de pe facebook) se referă la acele defecte intracardiace, defecte septale, atriale, coartaţii de aortă şi aşa mai departe, la boli congenitale.
De exemplu, pentru programul de boli congenitale, sumele sunt relativ mici, cam 10.000 de lei pe pacient, şi sunt cei 50 de pacienţi, am primit 20.000 de lei, de exemplu, sunt sume de genul acesta. Banii trebuie să vină pe program, ei teoretic vin în fiecare lună şi dacă nu sunt suficienţi noi facem cerere de suplimentare. Deseori suplimentările nu sunt onorate, sau chiar dacă sunt onorate sunt parţial onorate şi nicidecum în totalitate”, a explicat Dr. Deleanu.
Un sistem care nu funcţionează aşa cum ar trebui, spune Dr. Deleanu. Oameni cu afecţiuni foarte grave care nu îşi permit să facă operaţiile în sistem privat sau în alte state sunt nevoiţi să aştepte un timp foarte îndelungat. Ar trebui rambursat de către stat exact cât este nevoie pentru a putea fi operaţi toţi pacienţii care au nevoie. “Trebuie să facem tot timpul improvizaţii, într-un fel”, mai spune medicul.
„Evident că unii dintre ei, care îşi permit, merg în privat, iar unii fac cereri pentru a pleca în străinătate unde sunt costuri de zece ori mai mari decât ne-ar trebui nouă, aici.
E un sistem care e deficitar, nu funcţionează cum trebuie. Şi faptul că se spune că statul oferă tot ce e nevoie pentru sănătatea oamenilor e departe de aşa ceva. Dacă stau să mă gândesc, cred că în 80% din cazuri noi lucrăm în condiţii deficitare, fie n-avem una, fie n-avem alta, fie nu avem dimensiunea corespunzătoare.
Trebuie să facem tot timpul, mă rog, improvizaţii într-un fel, de exemplu ştiu eu, avem nevoie de un stent de lungime de 30 de milimetri, şi nu avem stentul ala, de exemplu, şi atunci, în loc să punem un stent de 30 punem două de 15, sau...ştiţi.
Pentru că nu ai toate materialele necesare. Cred că sistemul trebuie schimbat, modul de finanţare nu este corespunzător şi, vă spun, nu a fost niciodată corespunzător, nu e nici acum. E adevărat că în timp s-au adăugat programe, am putut avansa, nu pot să zic că suntem 0, dar nu este suficient.
Acum ştim şi noi că şi în ţările super dezvoltate există un deficit în fondurile pentru sănătate, dar modul în care se face rambursarea procedurilor e complet diferită, ţi se rambursează cât ai nevoie, nu ţi se condiţionează un număr de proceduri în funcţie de câţi bani primeşti. Îţi dau bani pentru zece proceduri şi tu ai 100 de pacienţi, ce faci?
Practic Bucureştiul era de exemplu în infarctul miocardic acut, până nu demult acoperea cam peste o treime din ţară, doar centrele din Bucureşti. Acum au apărut centre mai noi, Craiova şi aşa mai departe, dar oricum ar fi, înspre Moldova sunt foarte puţine centre şi secţii de cardiologie mai specializate, deci repartizarea pacienţilor e pe o arie foarte mare către Bucureşti. Plus că sunt centre de excelenţă care pot să facă proceduri complexe unde ar trebui să vină banii poate prioritar, ştiu eu, faţă de alte spitale mai mici, nu există o delimitare de genul ăsta, nu există, chiar dacă poate noi suntem cel mai important institut de cardiologie din ţară nu avem nicio prioritate la fonduri şi aşa mai departe, dimpotrivă”, a explicat pentru News.ro Prof. Dr. Dan Deleanu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
