Consilierul de stat Mădălina Turza, coordonator strategic al asistenţei umanitare, a afirmat că autorităţile îşi doresc ca refugiaţii din Ucraina să înceapă să devină independenţi la noi în ţară, precizând că nu este vorba despre tăierea programului de susţinere a cazării şi de protecţie a refugiaţilor, ci de o regândire a acestuia.
Mădălina Turza a declarat, luni, la Prima News, că România a oferit unul din cele mai ample programe de cazare pentru refugiaţii din Ucraina.
“România a oferit de la începutul conflictului unul din cele mai ample programe de cazare şi masă refugiaţilor din Ucraina care au venit la noi şi suntem, se pare, una din ultimele, dacă nu ultima ţară care mai oferă încă acest program care pune la dispoziţie refugiaţilor cazare, plata chiriei pe piaţa liberă. De la începutul acestui program, adică din luna martie anului trecut s-au cheltuit în jur 110 – 120 de milioane de euro pentru susţinerea acestui program şi implicit pentru cazarea refugiaţilor din Ucraina pe piaţa liberă. Aici au fost cazaţi zeci de mii de ucraineni şi sunt încă, atât dintre cei care au plecat din ţară la un moment dat, cât şi cei care se află azi în România, cu excepţia anumitor persoane vulnerabile care se află în centre de tranzit ale autorităţilor locale. Evident, că ne dorim în primul rând ca la un an distanţă de la începerea acestui conflict şi de când refugiaţii din Ucraina sunt susţinuţi de la bugetul de stat să trecem într-o nouă etapă”, a explicat Mădălina Turza.
Ea a precizat că autorităţile îşi doresc ca refugiaţii din Ucraina să înceapă să devină independenţi.
“Ne dorim ca refugiaţii din Ucraina să înceapă să devină independenţi la noi în ţară. Nu tăiem acest program de susţinere a cazării şi de protecţie a refugiaţilor până la urmă, ci vorbim de o regândire a lui, în sensul în care se oferă în continuare sume realiste de bani pentru acoperirea costurilor unei chirii decente, însă acest pachet de sprijin vine corelat cu o serie de condiţii şi anume: dobândirea unui statut legal în România, de protecţie temporară, demonstrarea faptului că fac demersuri susţinute de a-şi găsi un loc de muncă, ulterior că s-au angajat şi înscrierea copiilor într-o formă de învăţământ din sistemul de educaţie românesc. Acestea sunt principalele elemente care stau la baza oricărui program de integrare, iar noi ne dorim ca în cel mai scurt timp refugiaţii din Ucraina care sunt capabili să facă aceste lucruri şi să muncească să înceapă să acceseze piaţa muncii din România. Aceste măsuri nu se aplică persoanelor vulnerabile, asta înseamnând persoane peste 65 de ani, care nu mai pot munci, persoane cu dizabilităţi, care vor beneficia în continuare de sprijin pentru cazare”, a mai afirmat Mădălina Turza.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
