Pachetul Comisiei Europene de decizii de infringement, publicat pe 25 iulie, vizează România într-o notă ultimativă pentru neconformare în privinţa gestionării deşeurilor. În acelaşi timp, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deşeurilor Municipale Bucureştiîşi permite - din nou - să tergiverseze rezolvarea situaţiei în Capitală, relatează Profit.ro.
Pe lângă includerea României în rândul statelor membre care au ratat ţintele de reciclare a deşeurilor, România are la dispoziţie două lunipentru a veni cu măsuri şi explicaţii în cazul depozitelor neconforme. Sunt invocate atât nerespectarea condiţiilor de protecţie a mediului în cazul gropilor de gunoi, cât şi obligativitatea de a depozita exclusiv deşeuri tratate - ceea ce se traduce în trasabilitate, colectare separată, capacităţi şi instalaţii de a prelucra deşeruile municipale în amestec şi pe cele organice.
Cu toate acestea, după ce în ultimul an a suplinit licitaţia publică pentru tratarea mecano-biologică a deşeurilor produse de Municipiul Bucureşti prin proceduri de atribuire fără publicare prealabilă (NFP) organizate, anulate şi re-organizate repetat, ADIGID MB relansează procedura competitivă principală în termeni ce sunt din nou contestaţi, notează Profit.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Motivul principal al contestării este că autorităţile au introdus prevederi atipice pentru operatorii ofertanţi, respectiv deţinerea Autorizaţiei de Mediu (AM), iar nu deţinerea exclusivă a Autorizaţiei Integrate de Mediu (AIM).
Aceasta în condiţiile în care legislaţia europeană de mediu, preluată integral de România, prevede pentru tratarea mecano-biologică a deşeurilor obligativitatea deţinerii unei AIM - care presupune respectarea unor reguli mai stricte referitoare la amplasament (de exemplu, distanţe mari faţă de locuinţe) şi investiţii considerabile, de zeci de milioane de euro, în infrastructură, utilaje şi echipamente specifice pentru tratare mecanică şi biologică. În cazul AM, distanţa faţă de locuinţe este mult mai mică, iar complexitatea investiţiilor şi a instalaţiilor care protejează sănătatea populaţiei este mult redusă.
Prin introducerea acestor prevederi, autorităţile locale permit practic calificarea în această licitaţie complexă şi cu miză uriaşă – nu doar economică şi pentru sănătatea mediului şi a populaţiei, ci şi în mod evident acum şi politică, pe relaţia cu UE – şi a ofertanţilor care deţin doar AM şi simple instalaţii de sortare. Ceea ce înseamnă operatori care nu au efectiv capacitatea de a gestiona eficient deşeurile municipale în acord cu normele legale.
NFP-urile organizate până acum au permis la rândul lor participarea şi a firmelor care deţineau AM, şi nu doar AIM. Ca urmare, în cazul celor deja operaţionalizate, au apărut din nou amplasamete la periferia Bucureştiului unde se depozitează zeci de mii de tone de deşeuri în amestec, lipsite de trasabilitate, pe care operatorii în cauză nu au capacitatea reală de a le trata. De altfel, depozitele respective nu dispun nici de infrastructuri şi echipamente specifice pentru procesarea deşeurilor de hârtie, carton, metal, plastic şi sticlă colectate separat. În schimb, operatorii încasează de la autorităţile locale contravaloarea serviciilor de tratare pe care nu le efectuează de fapt.
Protestele şi petiţiile cetăţenilor afectaţi, adresate administraţiilor publice şi presei, nu au convins autorităţile că situaţia ar trebui reanalizată. Ca atare, deţinerea de AM în loc de AIM a fost păstrată şi în cadrul procedurii principale de licitaţie publică.
Un alt aspect contestat în cadrul procedurii este eliminarea din documentaţie a obligativităţii producerii de compost-like-output/ CLO în procedura de tratare mecano-biologică a deşeurilor, ceea ce înseamnă un produs inert, stabilizat, derivat de la depozitare, utilizabil pentru amenajări. Mai mult, un produs exceptat de la plata taxei pentru economie circulară – cei 160 de lei/tona de deşeuri depozitată, plătiţi de către Primării (adică de către cetăţeni) către Fondul de Mediu.
Implicit, operatorii care au CLO ca rezultat din procesarea deşeurilor ajută la diminuarea acestor plăţi, estimate la nivelul Capitalei – care produce 1 milion de tone de deşeuri anual – la 500.000 lei/ zi. În consecinţă, costul blocajelor privind procedura principală de tratare mecano-biologică a deşeurilor în Bucureşti înseamnă: pierderifinanciare pentru cetăţeni, afectarea calităţii mediului şi implicit a stării de sănătate a populaţiei şi sancţionarea României pentru nerespectarea Directivelor de mediu, cu riscul iminent de procese la CJUE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
