Laura Codruţa Kӧvesi, procuror-şef european, a vorbit vineri, în cadrul forumului online Eurosfat, despre provocările create de pandemie asupra statului de drept, despre rolul instituţiei pe care o conduce, şi a declarat că se află în negocieri cu ministrul Justiţiei privind numărul de procurori europeni din România. Ea a mai pus că nu există ţări „curate” în Uniunea Europeană, ci doar ţări în care sunt investigate mai multe sau mai puţine cazuri de fraudă, şi că, în contextul pandemiei, este posibil ca numărul de infracţiuni în sistemul medical să fi crescut.
Întrebată cum a afectat pandemia accesul la justiţie, procesul echitabil şi respectarea principiului contradictoriu, Kӧvesi a declarat: „Pentru că, pentru prima dată, vom avea mai mulţi bani care merg către statele membre, mai multă flexibilitate, mai puţină rigurozitate în a respecta anumite reguli care până acum au fost implementate, înseamnă un risc mai mare pentru a avea mai multe fraude cu fonduri financiare”.
„Tema statului de drept, mai ales în acest context al pandemiei, este extrem de provocatoare pentru mine”, a subliniat ea.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Numită în urmă cu un an prim-procuror al Parchetului European, ea a explicat: „Când vorbim despre stat de drept, cred că trebuie să avem în vedere două elemente extrem de importante: faptul că în general vedem atacuri la statul de drept acolo unde există suspiciuni de corupţie sistemică şi fraudă, acolo unde s-a dezvoltat un întreg sistem de conexiuni între politicieni, oameni de afaceri, funcţionari publici, oameni care au acţionat în comun pentru fraudarea resurselor publice şi care vor să menţină controlul asupra lor; al doilea este independenţa sistemului de justiţie, care este esenţială pentru statul de drept. Nu este un privilegiu oferit judecătorilor şi procurorilor, ci unul fundamental într-un stat de drept. Este evident că atunci când politicienii nu doresc o justiţie independentă şi, de exemplu, încearcă să obţină cât mai multă influenţă asupra numirii judecătorilor şi procurorilor în funcţii sau asupra carierei acestora, scopul este de a folosi sistemul judiciar în alte scopuri şi putem spune că avem de-a face cu un atac la statul de drept”.
Prin activitatea pe care o va desfăşura, Parchetul European va apăra nu doar bugetul şi cetăţenii Uniunii Europene, ci şi statul de drept, a mai spus ea.
Parchetul European are competenţa de a efectua investigaţii de natură penală. După cum a explicat Kӧvesi, va exista o abordare unitară în investigarea fraudelor financiare, „o armonizare a procedurilor în cadrul investigaţiilor şi a bunelor practici pentru toate sistemele de aplicare a legii la nivelul UE”, va exista o strategie clară în depistarea şi investigarea fraudelor cu fonduri europene, „o concentrare reală şi mai eficientă pe recuperarea daunelor şi a veniturilor infracţiunii”, o cunoaştere mai bună a modului în care aceste fapte sunt comise şi o mai bună prevenire.
„Când vorbim despre frauda financiară, cu TVA, de infracţiunile transfrontaliere, trebuie să avem în vedere viteza cu care infractorii îşi shcimbă modul de operare ca reacţie la aplicarea legii, iar flexibilitatea Parchetului va elimina majoritatea obstacolelor care existau până acum în cooperarea judiciară internaţională”, a mai explicat ea.
Kӧvesi a citat un studiu recent care arată că daunele cu TVA în decursul unui an în interiorul UE sunt undeva între 30 şi 60 de miliarde de euro. „Nu avem ţări curate în Europa. Nu avem nici cele mai corupte şi cele mai vinovate. Astfel de infracţiuni se comit în absolut toate statele membre. În urma unei analize pe ultimii 4 ani, am constatat că există state membre în care sunt investigate sute de dosare pe an şi state în care sunt investigate 3 sau 4 dosare. Asta poate însemna că nu a existat o prioritate în investigarea acelor infracţiuni. EPPO va avea acest avantaj, că va avea o abordare unitară”.
Legat de numărul de fraude semnalate recent, Kӧvesi a declarat: „În sistemul medical cu siguranţă numărul de cazuri în această perioadă ar putea fi la fel ca în trecut sau chiar ar putea să crească. Mă refer, în special, la domeniul achiziţiilor publice. Atunci când ele sunt făcute fără licitaţii, fără reguli stricte, e clar că există un risc mai mare. Chiar dacă nu am început activitatea, am primit câteva plângeri cu privire la astfel de infracţiuni, dar pe toate le-am trimis la OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) pe care îl considerăm că poate fi în măsură să facă nişte verificări prealabile”.
Pentru Parchet a fost solicitat un buget anual în jur de 55 de milioane de euro. „Cu această sumă vom putea avea 140 de procurori în cele 22 de state care vor trebui, cel puţin pentru început, să gestioneze un număr minim de 3.000 de dosare”. În competenţa EPPO vor intra toate dosarele întocmite începând cu anul 2017.
EPPO nu poate fi operaţional mai devreme de 3 ani de la publicarea în jurnalul oficial. „Acest regulament a fost publicat în noiembrie 2017. O decizie privind începerea activităţii este una comună - între Comisia Europeană, Parchet şi statele membre. Majoritatea statelor sunt pregătite”.
Alcătuit din procurori din 22 de state membre UE, care trebuie să unifice o procedură, Parchetul European „dă posturi în plus de procurori unui stat membru”.
„Noi suntem acum în mijlocul unei negocieri. A fost făcută public această cifră de 15 procurori. Până în acest moment, eu nu am fost de acord cu aceasta, având în vedere statisticile din ultimii 4 ani de la DNA, dar şi modul în care este organizat sistemul judiciar în România. Infracţiunile pe care Parchetul European le va investiga, în cazul în care sunt probe şi vor fi trimise în judecată persoane care sunt considerate vinovate, cazurile se vor judeca în instanţele naţionale, în limba română. Asta înseamnă că vom avea minim 41 de tribunale şi 16 curţi de apel care vor judeca aceste dosare. Ori 15 oameni să facă investigaţii în 600 de dosare şi să participe în toate aceste instanţe nu sunt suficienţi. Dar suntem în discuţii cu ministrul Justiţiei cu privire la avea un acord asupra numărului care este necesar. Acest număr de procurori europeni, care vor fi plătiţi de Parchetul European, trebuie să garanteze că nivelul de protecţie a fondurilor europene va creşte, nu va scădea”.
Românilor ea le-a transmis în final: „Statul de drept în România a fost supus presiunilor mult timp şi nu pot uita acei oameni care au susţinut justiţia şi au ieşit în stradă, foarte mulţi, tineri, şi îi incurajez să continue pe acest drum. Nu abandonaţi, corupţia poate fi invinsă!”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
