Bogdana Manu, medic primar cardiolog la Institutul de Boli Infecţioase ”Matei Balş” din Capitală, face parte dintr-o echipă medicală multidisciplinară a secţiei de anestezie şi terapie intensivă, echipă coordonată de medicul primar de ATI Elena Copaciu. Pe toată perioada pandemiei a îngrijit foarte mulţi pacienţi cu probleme cardiologice, fie preexistente, fie dobândite în urma bolii covid 19. Medicul a relatat într-un interviu pentru News.ro despre experienţa din perioada pandemiei, pe drumul de la frica de la început la provocarea ridicată de cazuri foarte grave, care au necesitat tratament personalizat.
Dr. Bogdana Manu: „Am văzut în aceşti doi ani derulându-se toată patologia cardiovasculară în secţia de ATI”
„La început a fost frica, în care nu ştiam despre ce este vorba niciunul dintre noi, a fost partea de învăţare a purtării echipamentului de protecţie, a fost neaşteptatul, nu ştiam ce urmează, după care a început mobilizarea, am văzut în aceşti doi ani derulându-se toată patologia cardiovasculară în secţia de ATI.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Bolile cardiovasculare preexistente cresc riscul dezvoltării unei forme severe de covid şi de asemenea, şi infecţia Sars-Cov-2 complică foarte mult această patologie. Sunt aceste două categorii de pacienţi: cei cu afectare cardiovasculară preexistentă şi cei care vor avea în viitor în urma infecţiei Sars-Cov-2 afectare cardiovasculară. Acesta este însă un subiect pe care numai timpul îl va lămuri pe deplin.
Această afectare a inimii poate să apară indiferent de forma covid”, a explicat medicul.
Pacienţii internaţi cu forme severe de covid-19, o imensă provocare pentru echipele medicale. Dr. Bogdana Manu spune că un procent covârşitor al pacienţilor internaţi în ATI au avut probleme cardiologice.
„70-80% dintre pacienţii critici au avut de-a lungul spitalizării probleme cardiologice şi aici mă refer în special la boala trombo embolică, la embolia pulmonară, pentru că infecţia Sars-Cov-2 creează un status pro trombotic şi inflamator, embolii sistemice, afectarea miocardului, tulburări de ritm, decompensările unor insuficienţe cardiace care anterior existau dar în niciun caz la gravitatea pe care am constatat-o în timpul internării. Sindroame coronariene acute, tot spectrul de sindroame coronariene acute, unii pacienţi au necesitat transfer în secţii de specialitate pentru efectuarea intervenţiilor invazive de tip coronarografie. Unii au necesitat implantare de cardiostimulare, deci absolut tot spectrul de complicaţii.
Foarte mulţi pacienţi cu patologie cardiacă existentă înainte de boala covid, internaţi pe secţii. Tulburările de ritm s-au acutizat odată cu boala covid 19.
Din punctul meu de vedere, la cei de pe secţii, fiind cu preponderenţă internaţi şi mai ales în ultima perioadă, am constatat, pacienţi cu patologie cardiovasculară preexistentă, vârstnici, care evident că, cu ocazia internării cu această infecţie, s-au decompensat şi cardiac. Neajungând în terapie intensivă complicaţiile cardiovasculare au fost mult mai gestionabile.
O incidenţă foarte mare a fost a tulburărilor de ritm, venite pe un fond preexistent care au devenit mai acute. Decompensări ale unor insuficienţe cardiace preexistente pe fondul patologiei pulmonare practic, covidul este o patologie prepoderent cu afectare iniţială pulmonară, cel puţin a pacienţilor care ajung la spital.
Embolii pulmonare, care, chiar dacă nu au fost cu risc înalt, au fost, şi au necesitat schimbarea atitudinii terapeutice pe parcursul internării. Sindroame coronariene pe secţii am avut destul de multe, unele au necesitat transfer. Nu foarte puţine au necesitat transfer, pentru că, pe fondul statusului pro inflamator placa de aterom s-a destabilizat, poate că era anterior stabilă, şi a intervenit sindromul coronarian acut cu modificări ekg, cu simptomatologie, şi a necesitat schimbarea practic a atutudinii terapeutice”, a detaliat Dr. Manu.
Cazurile de miocardită apărute din cauza covid, o realitate frecvent întâlnită de medici. Gestionarea terapiei de specialitate în cazul pacienţilor critici cu dezechilibru sistemic, una dintre cele mai mari provocări întâlnite în pandemie de medicul cardiolog Bogdana Manu. „Au fost decizii terapeutice dificile în care poate că niciun ghid nu-ţi precizează clar ce să faci ”.
„Foarte frecvent am întâlnit afectare miocardică în context covid, extrem de frecvent în special la pacienţii critici care dezvoltă injurie miocardică cu scăderea forţei de contracţie a inimii, lucru care complică foarte mult evoluţia pacientului critic, gândindu-ne că inima şi plămânul sunt în strânsă legătură şi se intră într-un cerc vicios. Nu ştiu dacă am avut pacient în terapie intensivă care să nu fi avut un episod de depresie a funcţiei de pompă, fie el şi tranzitoriu.
Au fost mai multe cazuri foarte dificile şi pentru mine una dintre marile provocări a fost gestionarea terapiei cardiologice în contextul unui dezechilibru sistemic al pacientului critic. Foarte des în cardiologie folosim medicaţie anticoagulantă, antiagregantă. Tocmai pe această parte infecţia sars cov 2 stă foarte bine, între ghilimele, adică provoacă status pro trombotic şi pro inflamator şi foarte dificil au fost de pus în balanţă partea de anticoagulare versus riscul de sângerare la care aceşti pacienţi sunt foarte expuşi. De asemenea, am avut dificultăţi şi mari provocări pe parte de boală trombo-embolică, aici ne referim la trombembolism venos dar şi ischemii arteriale am avut peste noapte, adică au fost multe cazuri dificile şi decizii terapeutice dificile în care poate că niciun ghid nu-ţi precizează foarte clar ce să faci, şi este pur şi simplu decizie individualizată la fecare pacient. Nu poţi să respecţi un protocol anume pentru că, mai ales în terapie intensivă, acum este într-un fel, peste o oră este cu totul altfel şi poţi fi nevoit să iei o altă decizie”, a declarat medicul.
Ce s-a întâmplat cu inima în valul omicron? „Complicaţiile cardiovasculare tind să fie în rândul vârstnicilor”, spune medicul.
„Din observaţiile mele, la pacienţii cu omicron, complicaţiile cardiovasculare tind să fie în cazul vârstnicilor, cu vârstă mai înaintată, şi aici intrăm în spectrul foarte frecvent al complicaţiilor cardiovasculare preexistente, în aşa fel încât nu ştii foarte exact, pentru că ei deja sunt afectaţi cardiovascular. În momentul de faţă avem 5 pacienţi cu cardiostimulare permanentă, care au un istoric în spate, un istoric cardiologic bogat în spate şi asta complică foarte mult lucrurile”.
Urmărirea pacienţilor după ce s-au externat este extrem de importantă. Medicul spune că este necesar ca toţi cei care au trecut prin boala covid 19 să facă investigaţii cardiologice. Complicaţiile de această natură pot apărea şi la câteva luni după ce pacienţii se vindecă.
„Eu personal nu am avut ocazia să urmăresc post covid, pentru că, fiind singurul cardiolog într-un spital cu o secţie importantă de terapie intensivă, am recomandat această urmărire, din punctul meu de vedere fiind necesară post covid tuturor pacienţilor. Post covid, din punctul meu de vedere în calitate de cardiolog, ne aflăm într-o zonă încă neclară. Oricum, la modul general, şi înainte de covid un pacient cardiologic trebuie urmărit periodic indiferent care ar fi situaţia, cu atât mai mult cu cât este într-un status post covid, iar complicaţiile, chiar şi tardive, chiar şi la 2-3 luni pot apărea.
Cum ne îngrijim sănătatea astfel încât să diminuăm riscul de complicaţii. Controlul şi tratamentul factorilor de risc modificabili pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte. Dr. Bogdana Manu: „Sistemul ar trebui să ofere un acces mai facil la investigaţii”
Aş spune că screeningul de rutină al factorilor de risc, gestionarea factorilor de risc cardiovasculari care sunt modificabili, ne referim punctual la fumat, la hipertensiune, evident că există, dar una este să stai pe nişte valori foarte mari multă vreme şi alta este să iei tratament din timp, diabetul zaharat, una este să fie un diabet compensat, controlat terapeutic plus evident şi dietă sau insulină după caz. Adică este foarte importantă tratarea factorilor de risc cardiovasculari care sunt modificabili.
Odată ce ajung bolnavi, oamenii trebuie să înţeleagă din punctul meu de vedere că trebuie să respecte indicaţiile terapeutice, regimul igieno-dietetic, este extrem de important, am avut de-a lungu timpului pacienţi care au depăşit media de supravieţuire conform ghidurilor prin faptul că au fost foarte conştiincioşi, din punctul de vedere al mâncării, al tratamentului, au anunţat din timp că ceva nu este ok. Cred că populaţia ar trebui educată în acest sens şi pe de altă parte şi sistemul să ofere un acces mai facil la investigaţii”, a atras atenţia medicul.
„Cred că oamenii ar trebui să înţeleagă că unele lucruri pot fi prevenite, cei care au avut covid să meargă la control cardiologic şi să respecte indicaţiile terapeutice”.
„Eu aş recomanda în cazul unei persoane sănătoase un EKG o dată pe an, analizele de sânge uzuale, inclusiv profilul lipidic, glicemia, pentru a depista un eventual diabet, o dislipidemie, evident o măsurare a tensiunii arteriale, asta nu o dată pe an, o dată pe lună, mai ales după vârsta de 40 de ani, eu aşa consider, dacă depistez o tensiune de 15 să-mi dau seama că nu este ok şi că trebuie să mă adresez măcar medicului de familie”, a explicat Dr. Bogdana Manu.
Dr. Bogdana Manu, medic primar cardiolog cu experienţă de peste 15 ani în domeniu, face parte dintr-o echipă multidisciplinară de terapie intensivă a Institutului Matei Balş. Medicul are în grijă preponderent pacienţi de terapie intensivă împreună cu colegii specialişti din specialitatea terapie intensivă, împreună cu pneumolog, neurolog, medici cu specialitatea de boli infecţioase şi partea de recuperare. Echipa din care face parte Dr. Bogdana Manu este coordonată de Dr. Elena Copaciu, medic primar de ATI, cu zeci de ani de experinţă în domeniu, în diferite spitale din Capitală, printre care Spitalul Universitar şi Spitalul Elias.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
