Prof. dr. Dragoş Vinereanu, medic primar cardiolog şi şeful Secţiei de Cardiologie de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, a explicat pentru News.ro faptul că, din cauza pandemiei, mulţi pacienţi nu au mai ajuns la timp la spital, iar astfel bolile lor s-au agravat. Medicul a vorbit şi despre un fenomen care a avut loc în ultimii ani: la Spitalul Universitar a ajuns o avalanşă de endocardite infecţioase, cazuri care de obicei ajungeau şi erau tratate în spitalele de boli infecţioase. Pentru că tratamentul pentru o astfel de afecţiune este unul scump, au crescut şi costurile, spune prof. dr. Vinereanu.
”Cazurile din ultimii 2-3 ani, din cauza pandemiei, au fost din ce mai grave pentru că pacienţii au venit din ce în ce mai greu la spital şi care atare în loc să vină în fazele în care se poate interveni şi se poate compensa boala mult mai repede, au venit mai târziu şi atunci intervenţiile sunt mult mai limitate, mai dificile, iar tratamentul este mai de lungă durată.
Din punctul de vedere al patologiei cardiovasculare ne-am confruntat cu o avalanşă de endocardite infecţioase, şi acest lucru a fost datorat faptului că de obicei endocarditele infecţioase ajungeau la spitalele de boli infecţioase, cum acestea deveniseră predominant spitale care îngrijeau pacienţii cu forme moderate şi severe de Covid cazurile au ajuns la noi la cardiologie ceea ce a determinat o creştere importantă a costurilor pentru că endocardita infecţioasă este o boală severă care se tratează cu antibiotice de generaţie nouă care sunt scumpe, iar tratamentul durează în jur de 6 săptămâni.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Endocardita infecţioasă apare la orice vârstă, nu a apărut dintr-o dată, pur şi simplu s-a produs o mutare a cazurilor dinspre spitalele de boli infecţioase către secţiile de cardiologie”, a explicat prof. Vinereanu.
Prezentarea tardivă la medicii de specialitate a dus la creşterea numărului de cazuri de insuficienţă cardiacă. Dacă este descoperită târziu, aşa cum s-a întâmplat frecvent în ultima perioadă, boala necesită respitalizări, lucru care poate însemna automat scurtarea duratei de viaţă a pacientului, atrage atenţia prof. Vinereanu.
”Ceea ce a crescut într-adevăr în ultimii doi ani, datorită faptului că pacienţii au ajuns mult mai târziu la spital, a fost insuficienţa cardiacă. Cazurile au fost mult mai frecvente şi în general mult mai grave.
Insuficienţa cardiacă este faza în care diferitele boli cardiovasculare ajung la un moment dat, nu este o boală, este un sindrom, are nenumărate cauze. Practic toate bolile cardiovasculare pe care noi le ştim, hipertensiunea arterială, boala coronariană ischemică, cardiomiopatiile, toate ajung în final la o formă de insuficienţă cardiacă. Faptul că aceste boli nu au fost tratate corespunzător pentru că pacienţilor le-a fost frică să vină la spital, aşa cum ştim, din cauza pandemiei sau pur şi simplu spitalele au fost aglomerate cu cazuri Covid şi în unele locuri din ţară adresabilitatea şi posibilitatea de a primi pacienţii cardiovasculari s-a redus, din păcate, insuficienţa cardiacă... dacă o tratezi relativ repede, din momentul apariţiei simptomelor, atunci compensarea e rapidă şi de lungă durată. Dacă o tratezi tardiv, compensarea e dificilă şi respitalizările sunt frecvente.
Tratamentul pentru insuficienţa cardiacă este un tratament care se ia toată viaţa, care se monitorizează şi lucrul cel mai important este ca pacienţii să nu revină în spital, orice respitalizare pentru insuficienţă cardiacă scade durata vieţii pacientului”, a precizat prof. dr. Vinereanu.
Infarctul, una dintre problemele majore de sănătate în România. Adresabilitatea pacienţilor către spitale a fost relativ redusă în mod deosebit în valul 1 al pandemiei, din cauza unor factori multipli, printre care şi supraaglomerarea centrelor care tratează infarctul cu cazuri Covid. Prof. Vinereanu atrage atenţia asupra faptului că infarctul în cazul tinerilor a devenit, din păcate, regula. Fumatul şi stresul, printre factorii de risc.
”Adresabilitatea în ceea ce priveşte infarctul pe perioada pandemiei a fost, de asemenea, redusă, dar nu redusă în mod dramatic, iniţial a fost o reducere în vârful pandemiei, valul 1, când toate centrele care tratează infarctul sau spitalele mari care primesc pacienţii cu infarct au fost supraaglomerate de cazurile cu Covid, pacienţilor le-a fost frică să vină la spital, au fost multipli factori, a existat o adresabilitate mai mică a cazurilor de infarct către centrele din acţiunea prioritară a Ministerului Sănătăţii care tratează infarctul prin metode intervenţionale, după care lucrurile au revenit foarte repede la normal şi numărul de cazuri s-a normalizat, din fericire.
Dar infarctul rămâne o problemă majoră în România, fiindcă în continuare avem foarte multe cazuri de infarct şi avem foarte multe cazuri de infarct la tineri.
Infarctul la tineri a devenit, din păcate, regula, iar cauzele principale care determină infarctul la tineri sunt fumatul, colesterolul mare, stresul în care trăim, la care se adaugă hipertensiunea arterială care este foarte frecventă în România, diabetul zaharat care este foarte frecvent şi uneori necontrolat la pacienţii tineri”, a explicat medicul.
Societatea Română de Cardiologie şi Fundaţia Română a Inimii sprijină elaborarea şi implementarea Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare. Proiectul este iniţiat sub egida Ministerului Sănătăţii, Academiei Române, Administraţiei Prezidenţiale şi a Parlamentului României. Proiectul, de o importanţă esenţială pentru România, va fi elaborat de experţi din cadrul societăţilor profesionale de cardiologie, neurologie, neurochirurgie, medicină fizică şi recuperare medicală. Prof. Vinereanu a explicat pentru News.ro pe ce piloni se axează acest proiect. Recuperarea în bolile cardiovasculare şi decontarea ei de către CNAS, printre aceştia.
”Deja am început să facem grupurile de lucru, împreună cu Societatea Română de Cardiologie, cu celelalte societăţi profesionale interesate, în special cu Societatea de neurologie, colaborăm şi cu Universităţile de Medicină şi Farmacie din ţară, grupuri de lucru care se vor axa în mare pe 5 lucruri principale.
Pe de o parte, prevenţia, este esenţială, prevenţia bolilor cardiovasculare este un deziderat pe care ni-l dorim pentru a nu apărea complicaţiile majore ale acestor boli, infarctul, accidentul vascular cerebral şi insuficienţa cardiacă.
În al doilea rând, tratamentul modern al bolilor cardiovasculare şi respectiv cerebro-vasculare. Există diferite linii de tratament pe care le avem la dispoziţie, important este ca aceste linii de tratament să le dezvoltăm în cadrul acestei strategii ca să fie disponibile pentru pacienţii din România.
Ajungem la bani, să fie bine finanţate pentru a fi disponibile pentru cât mai mulţi pacienţi din România în sistemul public”, a spus prof. Vinereanu.
Recuperarea în bolile cardiovasculare, esenţială. Unul dintre pilonii principali ai Strategiei este axat pe nevoia decontării acestui tip de recuperare, dar şi al existenţei mai multor centre unde se poate face aceasta.
”Recuperarea bolilor cardiovasculare este esenţială, în funcţie de recuperare reinserţia socială, profesională, familială a pacienţilor noştri este mult mai rapidă. Din păcate, deocamdată nu există o structură şi un sistem bine organizat la nivel naţional de recuperare în bolile cardiovasculare, ea se face în anumite centre şi se face foarte bine, cum ar fi de exemplu la Covasna, la Timişoara, la Cluj, dar sunt mult prea puţine locuri unde se face recuperare cardiovasculară corectă şi bine condusă, de aceea ne concentrăm pe recuperarea cardiovasculară.
Soluţiile sunt în primul rând în recomandările şi în legislaţia care este în acest moment în vigoare, fiindcă, din păcate, cardiologii nu pot face recuperare cardiovasculară din cauza faptului că în acest moment aceasta nu este plătită de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, aici ne luptăm împreună cu Casa Naţională şi cu ajutorul membrilor Ministerului Sănătăţii ca aceste servicii de recuperare să poată fi decontate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cum este decontată recuperarea după spondiloză cervicală sau altă patologie”, a explicat medicul.
Resursa umană în domeniul cardiologiei, extrem de importantă. România are în acest moment mare nevoie de cardiologi. Prof. Dr. Vinereanu spune că distribuţia lor public-privat, oraşe universitare – oraşe non-universitare este inegală. În plus, explică acesta, avem unul dintre cele mai mici numere de cardiologi intervenţionişti din UE: 7 la un milion de oameni, adică jumătate faţă de media UE. Baze de date valabile la nivel naţional, un alt pilon important al Strategiei de combatere a bolilor cardiovasculare.
”Urmează resursa umană. Resursa umană este esenţială. Avem un număr mic de medici specialişti raportat la populaţia României, unul din cele mai mici numere din Europa, ca să nu mai spun de asistentele medicale, de personalul auxiliar, aici lucrurile trebuie îmbunătăţite, trebuie să încurajăm cardiologii să rămână în ţară, noi pregătim mulţi cardiologi, dar, din păcate, o parte importantă dintre ei ajung să profeseze în alte ţări din Uniunea Europenă sau în SUA, sau Israel sau Canada, şi ca atare aceste lucruri trebuie reglementate într-un anumit mod şi le discutăm în politica de personal cu Ministerul Sănătăţii.
Următorul punct este legat de datele epidemiologice. Orice fundamentare a unui program de sănătate modern necestă date epidemiologice bine argumentate, şi bine analizate. În acest moment, din păcate, avem puţine date epidemiologice despre bolile cardiovasculare în România, majoritatea sunt ale noastre, ale Societăţii Române de Cardiologie, pe care le-am adunat în decursul anilor, trebuie să existe şi aici o implicare guvernamentală majoră pentru ca aceste date epidemiologice să poată fi adunate în mod corect, structurate şi să existe nişte baze de date valabile la nivel naţional şi nu doar nişte analize epidemiologice pe care le facem prin Societatea Română de Cardiologie care până la urmă este doar o societate profesională”, a explicat prof. Vinereanu.
Pentru că pacientul cu boală cardiovasculară poate avea multe alte complicaţii, este foarte importantă colaborarea între medicii de diferite specialităţi, dar şi parcursul pacientului, monitorizarea sa în sistem.
”Aceştia sunt cei 5 piloni principali, între cei 5 piloni principali ceea ce va fi în mijlocul strategiei în permanenţă în ceea ce vom discuta este colaborarea interdisciplinară. La ora actuală pacientul cu boală cardiovasculară, respectiv cerebrovasculară nu este doar pacient cardiovascular, el are diabet zaharat, patologie renală asociată, de multe ori, hematologică şi aşa mai departe.
Ca atare, colaborarea cu celelalte societăţi profesionale este foarte importantă, iar aşa-zisul drum al pacientului cardiovascular, modul în care pacientul vine la cardiolog după care intră în diferite consulturi interdisciplinare şi în final se întoarce cu un protocol de urmărire şi de monitorizare la veriga principală, medicul de familie, lucrurile acestea trebuie bine stabilite în cadrul acestei strategii fiindcă altfel degeaba avem spitale foarte bine dotate unde se pot face orice proceduri dacă ulterior pacientul se pierde din sistem şi noi nu putem să-l monitorizăm corect, să-l urmărim pe toată durata vieţii”, a explicat pentru News.ro Prof. Dragoş Vinereanu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
