Peste 250 de cazuri de copii dispăruţi au fost înregistrate până în luna mai, unele dintrele ele fiind mai vechi de 10 ani, a declarat, joi, Emil Gănţoi din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale a Inspectoratului General al Poliţiei Române, în cadrul unei conferinţe organizate cu ocazia Zilei Copilului Dispărut. El a precizat că peste 95 la sută din cazurile semnalate sunt rezolvate în primele 24 de ore, fiind vorba despre plecări voluntare ale minorilor.
"Acestea sunt şi cazuri mai vechi de 10 ani. În astfel de cazuri, activitatea noastră este îngreunată de informaţiile limitate pe care le deţinem. Sunt cazuri soluţionate şi după 20 de ani, pentru că ele nu sunt abandonate. În funcţie de informaţiile pe care obţinem, reluăm investigaţiile, cercetările şi reuşim să găsim persoana dispărută", a declarat Emil Gănţoi, de la Direcţia de Investigaţii Criminale.
El spune că în cele mai multe cazuri de minori dispăruţi este vorba despre plecări voluntare, astfel ca peste 95 la sută dintre ele sunt soluţionate în primele 24 de ore de la semnalarea dispariţiei.
"Cazurile nesoluţionate sunt dispariţii care se soldează cu decesul copiilor, dar astea sunt cazuri puţine", a precizat el.
Gănţoi a mai spus că cercetările în cazul copiilor dispăruţi sunt îngreunate uneori şi de lipsa acordului din partea aparţinătorilor legali de a mediatiza cazul din diverse motive, cum ar fi afectarea reputaţiei.
"Fără acordul lor, nu putem publica fotografia minorului. Şi contează foarte mult, pentru că orice informaţie contează. Fotografia contează", a subliniat acesta.
La rândul ei, Diana Stănculeanu de la "Salvaţi copiii" a precizat că, de cele mai multe ori, minorii care fug de acasă nu provin din familii sărace, ci din familii cu un statut social bun, dar care nu au primit atenţia necesară de-a lungul timpului.
"Vorbim de copii care au în spate un mediu familial complicat. Nu este vorba doar despre copii care vin din medii sărace. Adesea sunt copii care provin din familii bine poziţionate social, dar care nu au beneficiat de-a lungul timpului o supraveghere adecvată din partea părinţilor, copii care se confruntă cu tensiuni în familie, divorţ parental. Unele s-au soldat cu răpiri", a arătat Diana Stănculeanu.
Ea a mai spus că un grup ţintă vulnerabil este reprezentat de copiii care au unul sau ambii părinţi plecaţi în străinătate, fiind vorba de aproximativ 300.000 de copii la nivel naţional care sunt lăsaţi în grija unor rude îndepărtate care nu au, de cele mai multe ori, relaţii foarte bune cu acestea sau copii care nu au fost lăsaţi întotdeauna legal în grija acestora.
"De multe ori, plecarea de acasă survine unui impuls de moment, atunci când se confruntă cu situaţii dificile. Copiii nu au un exerciţiu de a lua decizii corecte şi cumpătate, la şcoala nu prea sunt învăţaţi lucrul acesta, nu le sunt dezvoltate abilităţi de a rezolva probleme", a subliniat Stănculeanu.
De asemenea, reprezentanta asociaţiei "Salvaţi Copiii" a adăugat că pentru copiii din centrele de plasament a fugi din centru este "aproape o rutină". "Copiii din centrele de plasament, care au istoric de traumă şi de abandon, au un risc mult mai mare de a fugi din centru. Pot fi şi 7-10 plecări ale aceluiaşi copil într-un singur an", a adăugat Stănculeanu.
Sfârşitul conversaţiei
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
